Dicționar de expresii

ro A face cunoştinţă   »   bg Запознанство

3 [trei]

A face cunoştinţă

A face cunoştinţă

3 [три]

3 [tri]

Запознанство

[Zapoznanstvo]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Ceau! З-р-в--!-- З--аве--е! З_______ / З_________ З-р-в-й- / З-р-в-й-е- --------------------- Здравей! / Здравейте! 0
Z----ey----Z-r---y--! Z_______ / Z_________ Z-r-v-y- / Z-r-v-y-e- --------------------- Zdravey! / Zdraveyte!
Bună ziua! Доб---де-! Д____ д___ Д-б-р д-н- ---------- Добър ден! 0
D-b-r-d--! D____ d___ D-b-r d-n- ---------- Dobyr den!
Cum îţi merge? Ка- -и? К__ с__ К-к с-? ------- Как си? 0
K-- si? K__ s__ K-k s-? ------- Kak si?
Veniţi din Europa? От-Е-р--а л- -т-? О_ Е_____ л_ с___ О- Е-р-п- л- с-е- ----------------- От Европа ли сте? 0
Ot-Y---o-a-li s--? O_ Y______ l_ s___ O- Y-v-o-a l- s-e- ------------------ Ot Yevropa li ste?
Veniţi din America? О---ме---а -- -т-? О_ А______ л_ с___ О- А-е-и-а л- с-е- ------------------ От Америка ли сте? 0
O- Am-r--a--- ---? O_ A______ l_ s___ O- A-e-i-a l- s-e- ------------------ Ot Amerika li ste?
Veniţi din Asia? От--з-- л--ст-? О_ А___ л_ с___ О- А-и- л- с-е- --------------- От Азия ли сте? 0
O- A-iy- -i-s--? O_ A____ l_ s___ O- A-i-a l- s-e- ---------------- Ot Aziya li ste?
În care hotel locuiţi? В-ко--хо-е- --- о-седн--и? В к__ х____ с__ о_________ В к-й х-т-л с-е о-с-д-а-и- -------------------------- В кой хотел сте отседнали? 0
V-k-y k-ot-- st- -tse-na-i? V k__ k_____ s__ o_________ V k-y k-o-e- s-e o-s-d-a-i- --------------------------- V koy khotel ste otsednali?
De când sunteţi aici? К-лко-дъ--о-с-- -у-? К____ д____ с__ т___ К-л-о д-л-о с-е т-к- -------------------- Колко дълго сте тук? 0
K--k- -yl-o -t- --k? K____ d____ s__ t___ K-l-o d-l-o s-e t-k- -------------------- Kolko dylgo ste tuk?
Cât rămâneţi? К---о --ем- ще -с---ете? К____ в____ щ_ о________ К-л-о в-е-е щ- о-т-н-т-? ------------------------ Колко време ще останете? 0
K-l-o-vr--e s---e ---a--te? K____ v____ s____ o________ K-l-o v-e-e s-c-e o-t-n-t-? --------------------------- Kolko vreme shche ostanete?
Vă place aici? Ха-есв---и -- т-к? Х______ л_ В_ т___ Х-р-с-а л- В- т-к- ------------------ Харесва ли Ви тук? 0
Kh---sva-l--V- -uk? K_______ l_ V_ t___ K-a-e-v- l- V- t-k- ------------------- Kharesva li Vi tuk?
Vă petreceţi concediul aici? Вие--а -о--в-- -и -т--тук? В__ н_ п______ л_ с__ т___ В-е н- п-ч-в-а л- с-е т-к- -------------------------- Вие на почивка ли сте тук? 0
Vie-na-p-----k- li st- -uk? V__ n_ p_______ l_ s__ t___ V-e n- p-c-i-k- l- s-e t-k- --------------------------- Vie na pochivka li ste tuk?
Să mă vizitaţi! Ел-те м--на---с-и! Е____ м_ н_ г_____ Е-а-е м- н- г-с-и- ------------------ Елате ми на гости! 0
E-ate--i -a--o--i! E____ m_ n_ g_____ E-a-e m- n- g-s-i- ------------------ Elate mi na gosti!
Aici este adresa mea. Е-о -д-еса--и. Е__ а_____ м__ Е-о а-р-с- м-. -------------- Ето адреса ми. 0
Et---dres---i. E__ a_____ m__ E-o a-r-s- m-. -------------- Eto adresa mi.
Ne vedem mâine? Щ---е---ди- -и-у-р-? Щ_ с_ в____ л_ у____ Щ- с- в-д-м л- у-р-? -------------------- Ще се видим ли утре? 0
S--h- -e-v--im-l- -tr-? S____ s_ v____ l_ u____ S-c-e s- v-d-m l- u-r-? ----------------------- Shche se vidim li utre?
Îmi pare rău, dar deja am planuri. Съжа-я-а-- -еч---ма- -е-о--р----д. С_________ в___ и___ н___ п_______ С-ж-л-в-м- в-ч- и-а- н-щ- п-е-в-д- ---------------------------------- Съжалявам, вече имам нещо предвид. 0
Sy-hal--va-, v-c-- ima---esh-------d-i-. S___________ v____ i___ n______ p_______ S-z-a-y-v-m- v-c-e i-a- n-s-c-o p-e-v-d- ---------------------------------------- Syzhalyavam, veche imam neshcho predvid.
Ceau! Чао! Ч___ Ч-о- ---- Чао! 0
Ch-o! C____ C-a-! ----- Chao!
La revedere! Д--иж--н-! Д_________ Д-в-ж-а-е- ---------- Довиждане! 0
D--i-h-a--! D__________ D-v-z-d-n-! ----------- Dovizhdane!
Pe curând! До с--р-! Д_ с_____ Д- с-о-о- --------- До скоро! 0
D- -kor-! D_ s_____ D- s-o-o- --------- Do skoro!

Alfabetele

Graţie limbilor, putem comunica. Spunem celorlalţi ceea de gândim sau simţim. Scrisul îndeplineşte de asemenea această funcţie. Majoritatea limbilor au şi variantă scrisă. Scrisul este constituit din semne. Aceste semne pot avea diferite aspecte. Majoritatea scrierilor sunt formate din litere. Aceste litere constituie alfabetul. Un alfabet este o cantitate organizată de semne grafice. Aceste semne formează cuvinte, conform unor reguli bine stabilite. Fiecărui semn îi corespunde o pronunţie specifică. Termenul ‘alfabet’ provine din limba greacă. Primele două litere din acest alfabet sunt ‘alfa’ şi ‘beta’. De-a lungul timpului, au existat numeroase alfabete diferite. În urmă cu peste 3000 de ani, oamenii foloseau caractere. Înainte de această perioadă, caracterele erau simboluri magice. Puţini oameni le cunoşteau semnificaţia. Mai târziu, caracterele şi-au pierdut valoarea simbolică. Astăzi, literele nu mai au semnificaţie. Doar atunci când literele sunt combinate, pot avea un sens. Caractere precum cele chinezeşti funcţionează în mod diferit. Ele sunt asociate cu imagini şi deseori îşi ilustrează semnificaţia. Atunci când scriem, ne codificăm gândurile. Folosim semne pentru a ne înregistra cunoştinţele. Creierul nostru a învăţat să descifreze alfabetul. Semnele devin cuvinte, cuvintele idei. Astfel, un text poate supravieţui mii de ani. Şi să fie încă înţeles...
Știați?
Limba bengaleză este o limbă indo-iraniană. E limba nativă a peste 200 de milioane de oameni. Mai mult de 140 milioane din aceștia locuiesc în Bangladesh. Și în India trăiesc aproximativ 75 de milioane de vorbitori. Alți vorbitori se află și în Malaiezia, Nepal sau Arabia Saudită. Limba bengaleză este una din cele mai vorbite limbi ale lumii. Limba are propriul ei sistem de scriere. Chiar și numerele au simboluri distincte. În zilele noastre, totuși, se folosesc tot mai mult cifrele arabe. Sintaxa bengaleză se face după reguli foarte stricte. Mai întâi se pune subiectul, apoi obiectul, și la urmă verbul. Nu are, însă, genuri gramaticale. Substantivele și adjectivele variază doar foarte puțin. Asta e un lucru bun pentru orice dorește să învețe această limbă importantă. Și mulți ar trebui să se apuce de ea!