Dicționar de expresii

ro A face cunoştinţă   »   he ‫היכרות‬

3 [trei]

A face cunoştinţă

A face cunoştinţă

‫3 [שלוש]‬

3 [shalosh]

‫היכרות‬

[heykerut]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Ceau! ‫ש----‬ ‫------ ‫-ל-ם-‬ ------- ‫שלום!‬ 0
s-al--! s------ s-a-o-! ------- shalom!
Bună ziua! ‫---ם!‬ ‫------ ‫-ל-ם-‬ ------- ‫שלום!‬ 0
s-a---! s------ s-a-o-! ------- shalom!
Cum îţi merge? ‫-ה-נש---‬ ‫-- נ----- ‫-ה נ-מ-?- ---------- ‫מה נשמע?‬ 0
m-h ni----? m-- n------ m-h n-s-m-? ----------- mah nishma?
Veniţi din Europa? ‫-ת-/-- מ----פ--‬ ‫-- / ה מ-------- ‫-ת / ה מ-י-ו-ה-‬ ----------------- ‫את / ה מאירופה?‬ 0
at---a--me'--u-opa-? a------ m----------- a-a-/-t m-'-y-r-p-h- -------------------- atah/at me'eyuropah?
Veniţi din America? ‫-ת-- - מא--יק--‬ ‫-- / ה מ-------- ‫-ת / ה מ-מ-י-ה-‬ ----------------- ‫את / ה מאמריקה?‬ 0
a------ -e---------? a------ m----------- a-a-/-t m-'-m-r-q-h- -------------------- atah/at me'ameriqah?
Veniţi din Asia? ‫-ת-/---מ--י-?‬ ‫-- / ה מ------ ‫-ת / ה מ-ס-ה-‬ --------------- ‫את / ה מאסיה?‬ 0
ata---t -e-a-i--? a------ m-------- a-a-/-t m-'-s-a-? ----------------- atah/at me'asiah?
În care hotel locuiţi? ‫---זה מ-ו--את /-ה -ת--רר-- ת-‬ ‫----- מ--- א- / ה מ----- / ת-- ‫-א-ז- מ-ו- א- / ה מ-ג-ר- / ת-‬ ------------------------------- ‫באיזה מלון את / ה מתגורר / ת?‬ 0
ve-e-ze- m--o--a----m------r? v------- m---- a--- m-------- v-'-y-e- m-l-n a-a- m-t-o-e-? ----------------------------- ve'eyzeh malon atah mitgorer?
De când sunteţi aici? ‫כ-ה זמ--א- / --כב- כ---‬ ‫--- ז-- א- / ה כ-- כ---- ‫-מ- ז-ן א- / ה כ-ר כ-ן-‬ ------------------------- ‫כמה זמן את / ה כבר כאן?‬ 0
kam-h----n----a--- k-a- --'-? k---- z--- a------ k--- k---- k-m-h z-a- a-/-t-h k-a- k-'-? ----------------------------- kamah zman at/atah kvar ka'n?
Cât rămâneţi? ‫כ---זמ- ת--א--‬ ‫--- ז-- ת------ ‫-מ- ז-ן ת-ש-ר-‬ ---------------- ‫כמה זמן תישאר?‬ 0
k--a--z--- -i-s'er? k---- z--- t------- k-m-h z-a- t-s-'-r- ------------------- kamah zman tiss'er?
Vă place aici? ‫ה-ם --קו----צא-ח- ב--ניך? - בע--י---‬ ‫--- ה---- מ--- ח- ב------ / ב-------- ‫-א- ה-ק-ם מ-צ- ח- ב-י-י-? / ב-י-י-ך-‬ -------------------------------------- ‫האם המקום מוצא חן בעיניך? / בעינייך?‬ 0
h---m-ha--qom mo-se xen -e---e---a-/be'ey--i-h? h---- h------ m---- x-- b---------------------- h-'-m h-m-q-m m-t-e x-n b-'-n-y-h-?-b-'-y-a-k-? ----------------------------------------------- ha'im hamaqom motse xen be'ineykha?/be'eynaikh?
Vă petreceţi concediul aici? ‫ה---א- /-ה--ח-פשה-‬ ‫--- א- / ה ב------- ‫-א- א- / ה ב-ו-ש-?- -------------------- ‫האם את / ה בחופשה?‬ 0
h-'i--ata-/-t--e-o---ah? h---- a------ b--------- h-'-m a-a-/-t b-x-f-h-h- ------------------------ ha'im atah/at bexofshah?
Să mă vizitaţi! ‫-וא /-- -ב---אות--‬ ‫--- / י ל--- א----- ‫-ו- / י ל-ק- א-ת-!- -------------------- ‫בוא / י לבקר אותי!‬ 0
b--b-'y--'va-er -t-! b------ l------ o--- b-/-o-y l-v-q-r o-i- -------------------- bo/bo'y l'vaqer oti!
Aici este adresa mea. ‫ז- --ת-----ל--‬ ‫-- ה----- ש---- ‫-ו ה-ת-ב- ש-י-‬ ---------------- ‫זו הכתובת שלי.‬ 0
zu-hakt-vet-ss-l-. z- h------- s----- z- h-k-o-e- s-e-i- ------------------ zu haktovet sseli.
Ne vedem mâine? ‫נתר-- ---?‬ ‫----- מ---- ‫-ת-א- מ-ר-‬ ------------ ‫נתראה מחר?‬ 0
n-----eh maxa-? n------- m----- n-t-a-e- m-x-r- --------------- nitra'eh maxar?
Îmi pare rău, dar deja am planuri. ‫א-- --טער / ת- -ש -- תו--י-ת אחר-ת-‬ ‫--- מ---- / ת- י- ל- ת------ א------ ‫-נ- מ-ט-ר / ת- י- ל- ת-כ-י-ת א-ר-ת-‬ ------------------------------------- ‫אני מצטער / ת, יש לי תוכניות אחרות.‬ 0
a-i--it-t---r/m-t-ta'-r--, y-s- li -ok--io- -xe--t. a-- m--------------------- y--- l- t------- a------ a-i m-t-t-'-r-m-t-t-'-r-t- y-s- l- t-k-n-o- a-e-o-. --------------------------------------------------- ani mitsta'er/mitsta'eret, yesh li tokhniot axerot.
Ceau! ‫--ום-‬ ‫------ ‫-ל-ם-‬ ------- ‫שלום.‬ 0
s-al--. s------ s-a-o-. ------- shalom.
La revedere! ‫ל----ות.‬ ‫--------- ‫-ה-ר-ו-.- ---------- ‫להתראות.‬ 0
leh---a'o-. l---------- l-h-t-a-o-. ----------- lehitra'ot.
Pe curând! ‫נ-----ב-רו--‬ ‫----- ב------ ‫-ת-א- ב-ר-ב-‬ -------------- ‫נתראה בקרוב!‬ 0
ni--a-e--be-a--v! n------- b------- n-t-a-e- b-q-r-v- ----------------- nitra'eh beqarov!

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Alfabetele

Graţie limbilor, putem comunica. Spunem celorlalţi ceea de gândim sau simţim. Scrisul îndeplineşte de asemenea această funcţie. Majoritatea limbilor au şi variantă scrisă. Scrisul este constituit din semne. Aceste semne pot avea diferite aspecte. Majoritatea scrierilor sunt formate din litere. Aceste litere constituie alfabetul. Un alfabet este o cantitate organizată de semne grafice. Aceste semne formează cuvinte, conform unor reguli bine stabilite. Fiecărui semn îi corespunde o pronunţie specifică. Termenul ‘alfabet’ provine din limba greacă. Primele două litere din acest alfabet sunt ‘alfa’ şi ‘beta’. De-a lungul timpului, au existat numeroase alfabete diferite. În urmă cu peste 3000 de ani, oamenii foloseau caractere. Înainte de această perioadă, caracterele erau simboluri magice. Puţini oameni le cunoşteau semnificaţia. Mai târziu, caracterele şi-au pierdut valoarea simbolică. Astăzi, literele nu mai au semnificaţie. Doar atunci când literele sunt combinate, pot avea un sens. Caractere precum cele chinezeşti funcţionează în mod diferit. Ele sunt asociate cu imagini şi deseori îşi ilustrează semnificaţia. Atunci când scriem, ne codificăm gândurile. Folosim semne pentru a ne înregistra cunoştinţele. Creierul nostru a învăţat să descifreze alfabetul. Semnele devin cuvinte, cuvintele idei. Astfel, un text poate supravieţui mii de ani. Şi să fie încă înţeles...
Știați?
Limba bengaleză este o limbă indo-iraniană. E limba nativă a peste 200 de milioane de oameni. Mai mult de 140 milioane din aceștia locuiesc în Bangladesh. Și în India trăiesc aproximativ 75 de milioane de vorbitori. Alți vorbitori se află și în Malaiezia, Nepal sau Arabia Saudită. Limba bengaleză este una din cele mai vorbite limbi ale lumii. Limba are propriul ei sistem de scriere. Chiar și numerele au simboluri distincte. În zilele noastre, totuși, se folosesc tot mai mult cifrele arabe. Sintaxa bengaleză se face după reguli foarte stricte. Mai întâi se pune subiectul, apoi obiectul, și la urmă verbul. Nu are, însă, genuri gramaticale. Substantivele și adjectivele variază doar foarte puțin. Asta e un lucru bun pentru orice dorește să învețe această limbă importantă. Și mulți ar trebui să se apuce de ea!