Dicționar de expresii

ro A face cunoştinţă   »   mk Запознавање

3 [trei]

A face cunoştinţă

A face cunoştinţă

3 [три]

3 [tri]

Запознавање

[Zapoznavaњye]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Ceau! З----о! З------ З-р-в-! ------- Здраво! 0
Z-rav-! Z------ Z-r-v-! ------- Zdravo!
Bună ziua! Д-б-р-де-! Д---- д--- Д-б-р д-н- ---------- Добар ден! 0
D--a--dy-n! D---- d---- D-b-r d-e-! ----------- Dobar dyen!
Cum îţi merge? К--о --? К--- с-- К-к- с-? -------- Како си? 0
Kak- --? K--- s-- K-k- s-? -------- Kako si?
Veniţi din Europa? До----е -- -д ----па? Д------ л- о- Е------ Д-а-а-е л- о- Е-р-п-? --------------------- Доаѓате ли од Европа? 0
Do--aty---i--d--e--opa? D------- l- o- Y------- D-a-a-y- l- o- Y-v-o-a- ----------------------- Doaѓatye li od Yevropa?
Veniţi din America? Доаѓ--е-ли од А----к-? Д------ л- о- А------- Д-а-а-е л- о- А-е-и-а- ---------------------- Доаѓате ли од Америка? 0
Doa--t-- l- o- A-y----a? D------- l- o- A-------- D-a-a-y- l- o- A-y-r-k-? ------------------------ Doaѓatye li od Amyerika?
Veniţi din Asia? Д--ѓ-т- ли-од-Аз--а? Д------ л- о- А----- Д-а-а-е л- о- А-и-а- -------------------- Доаѓате ли од Азија? 0
D---aty- li -d---i-a? D------- l- o- A----- D-a-a-y- l- o- A-i-a- --------------------- Doaѓatye li od Aziјa?
În care hotel locuiţi? Во-к-- хо-ел жи-е-те? В- к-- х---- ж------- В- к-ј х-т-л ж-в-е-е- --------------------- Во кој хотел живеете? 0
V---oј--hot--l -i-yey--ye? V- k-- k------ ʐ---------- V- k-ј k-o-y-l ʐ-v-e-e-y-? -------------------------- Vo koј khotyel ʐivyeyetye?
De când sunteţi aici? К---у -о--о--те веќе-о-д-? К---- д---- с-- в--- о---- К-л-у д-л-о с-е в-ќ- о-д-? -------------------------- Колку долго сте веќе овде? 0
K---oo--ol-uo st-- --e-jy----dye? K----- d----- s--- v------ o----- K-l-o- d-l-u- s-y- v-e-j-e o-d-e- --------------------------------- Kolkoo dolguo stye vyekjye ovdye?
Cât rămâneţi? К--к------о-ос-а-ув---? К---- д---- о---------- К-л-у д-л-о о-т-н-в-т-? ----------------------- Колку долго останувате? 0
Kol-o--dolguo-o---n-o-a-y-? K----- d----- o------------ K-l-o- d-l-u- o-t-n-o-a-y-? --------------------------- Kolkoo dolguo ostanoovatye?
Vă place aici? В---е---па-а--и-о---? В- с- д----- л- о---- В- с- д-п-ѓ- л- о-д-? --------------------- Ви се допаѓа ли овде? 0
V--s----o---a-l- --d--? V- s-- d----- l- o----- V- s-e d-p-ѓ- l- o-d-e- ----------------------- Vi sye dopaѓa li ovdye?
Vă petreceţi concediul aici? Д-ли -т-----е -- о-м--? Д--- с-- о--- н- о----- Д-л- с-е о-д- н- о-м-р- ----------------------- Дали сте овде на одмор? 0
D--i --y--o-dy- ---o-mo-? D--- s--- o---- n- o----- D-l- s-y- o-d-e n- o-m-r- ------------------------- Dali stye ovdye na odmor?
Să mă vizitaţi! П--ет-т--м-! П------- м-- П-с-т-т- м-! ------------ Посетете ме! 0
P-sy---e----m-e! P---------- m--- P-s-e-y-t-e m-e- ---------------- Posyetyetye mye!
Aici este adresa mea. Е-- ја--ој-та адре-а. Е-- ј- м----- а------ Е-е ј- м-ј-т- а-р-с-. --------------------- Еве ја мојата адреса. 0
Yevye ---m-јa-a a---esa. Y---- ј- m----- a------- Y-v-e ј- m-ј-t- a-r-e-a- ------------------------ Yevye јa moјata adryesa.
Ne vedem mâine? Ќ--с---и-им- -и-утр-? Ќ- с- в----- л- у---- Ќ- с- в-д-м- л- у-р-? --------------------- Ќе се видиме ли утре? 0
K-y- s-- -i--mye--i o-try-? K--- s-- v------ l- o------ K-y- s-e v-d-m-e l- o-t-y-? --------------------------- Kjye sye vidimye li ootrye?
Îmi pare rău, dar deja am planuri. Ж----- е, -м-м-в-ќ- -ешто--с--а-иран-. Ж-- м- е- и--- в--- н---- и----------- Ж-л м- е- и-а- в-ќ- н-ш-о и-п-а-и-а-о- -------------------------------------- Жал ми е, имам веќе нешто испланирано. 0
ʐ-- -i-ye- ---- -y-------ye-ht----p-an-r-no. ʐ-- m- y-- i--- v------ n------ i----------- ʐ-l m- y-, i-a- v-e-j-e n-e-h-o i-p-a-i-a-o- -------------------------------------------- ʐal mi ye, imam vyekjye nyeshto isplanirano.
Ceau! Чао! Ч--- Ч-о- ---- Чао! 0
C--o! C---- C-a-! ----- Chao!
La revedere! Д--идува--! Д---------- Д-в-д-в-њ-! ----------- Довидување! 0
Do-----vaњ--! D------------ D-v-d-o-a-y-! ------------- Dovidoovaњye!
Pe curând! Д---ас-оро! Д- н------- Д- н-с-о-о- ----------- До наскоро! 0
D---a--o-o! D- n------- D- n-s-o-o- ----------- Do naskoro!

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Alfabetele

Graţie limbilor, putem comunica. Spunem celorlalţi ceea de gândim sau simţim. Scrisul îndeplineşte de asemenea această funcţie. Majoritatea limbilor au şi variantă scrisă. Scrisul este constituit din semne. Aceste semne pot avea diferite aspecte. Majoritatea scrierilor sunt formate din litere. Aceste litere constituie alfabetul. Un alfabet este o cantitate organizată de semne grafice. Aceste semne formează cuvinte, conform unor reguli bine stabilite. Fiecărui semn îi corespunde o pronunţie specifică. Termenul ‘alfabet’ provine din limba greacă. Primele două litere din acest alfabet sunt ‘alfa’ şi ‘beta’. De-a lungul timpului, au existat numeroase alfabete diferite. În urmă cu peste 3000 de ani, oamenii foloseau caractere. Înainte de această perioadă, caracterele erau simboluri magice. Puţini oameni le cunoşteau semnificaţia. Mai târziu, caracterele şi-au pierdut valoarea simbolică. Astăzi, literele nu mai au semnificaţie. Doar atunci când literele sunt combinate, pot avea un sens. Caractere precum cele chinezeşti funcţionează în mod diferit. Ele sunt asociate cu imagini şi deseori îşi ilustrează semnificaţia. Atunci când scriem, ne codificăm gândurile. Folosim semne pentru a ne înregistra cunoştinţele. Creierul nostru a învăţat să descifreze alfabetul. Semnele devin cuvinte, cuvintele idei. Astfel, un text poate supravieţui mii de ani. Şi să fie încă înţeles...
Știați?
Limba bengaleză este o limbă indo-iraniană. E limba nativă a peste 200 de milioane de oameni. Mai mult de 140 milioane din aceștia locuiesc în Bangladesh. Și în India trăiesc aproximativ 75 de milioane de vorbitori. Alți vorbitori se află și în Malaiezia, Nepal sau Arabia Saudită. Limba bengaleză este una din cele mai vorbite limbi ale lumii. Limba are propriul ei sistem de scriere. Chiar și numerele au simboluri distincte. În zilele noastre, totuși, se folosesc tot mai mult cifrele arabe. Sintaxa bengaleză se face după reguli foarte stricte. Mai întâi se pune subiectul, apoi obiectul, și la urmă verbul. Nu are, însă, genuri gramaticale. Substantivele și adjectivele variază doar foarte puțin. Asta e un lucru bun pentru orice dorește să învețe această limbă importantă. Și mulți ar trebui să se apuce de ea!