Dicționar de expresii

ro La şcoală   »   be У школе

4 [patru]

La şcoală

La şcoală

4 [чатыры]

4 [chatyry]

У школе

U shkole

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Unde suntem? Д-е мы? Д__ м__ Д-е м-? ------- Дзе мы? 0
D-- m-? D__ m__ D-e m-? ------- Dze my?
Suntem la şcoală. Мы ў школе. М_ ў ш_____ М- ў ш-о-е- ----------- Мы ў школе. 0
M-----h-o-e. M_ u s______ M- u s-k-l-. ------------ My u shkole.
Avem cursuri. У-на--за-ят--. У н__ з_______ У н-с з-н-т-і- -------------- У нас заняткі. 0
U n---z----t--. U n__ z________ U n-s z-n-a-k-. --------------- U nas zanyatkі.
Aceştia sunt elevii. Гэ-- -у--і. Г___ в_____ Г-т- в-ч-і- ----------- Гэта вучні. 0
Ge-a--u-h--. G___ v______ G-t- v-c-n-. ------------ Geta vuchnі.
Aceasta este profesoara. Г-та н-ст--н-ц-. Г___ н__________ Г-т- н-с-а-н-ц-. ---------------- Гэта настаўніца. 0
G-ta -as--u-і--a. G___ n___________ G-t- n-s-a-n-t-a- ----------------- Geta nastaunіtsa.
Aceasta este clasa. Гэт---л--. Г___ к____ Г-т- к-а-. ---------- Гэта клас. 0
Get- kl-s. G___ k____ G-t- k-a-. ---------- Geta klas.
Ce facem? Што-м- робім? Ш__ м_ р_____ Ш-о м- р-б-м- ------------- Што мы робім? 0
S--o m---obі-? S___ m_ r_____ S-t- m- r-b-m- -------------- Shto my robіm?
Învăţăm. М- -у-ы--я. М_ в_______ М- в-ч-м-я- ----------- Мы вучымся. 0
M--v-----s--. M_ v_________ M- v-c-y-s-a- ------------- My vuchymsya.
Învăţăm o limbă. М- в-в----м мо-у. М_ в_______ м____ М- в-в-ч-е- м-в-. ----------------- Мы вывучаем мову. 0
M- vy-u--a-m -o--. M_ v________ m____ M- v-v-c-a-m m-v-. ------------------ My vyvuchaem movu.
Eu învăţ engleză. Я -ыву-а- ----ій-ку------. Я в______ а_________ м____ Я в-в-ч-ю а-г-і-с-у- м-в-. -------------------------- Я вывучаю англійскую мову. 0
Ya ---uch-y- -ng-іy-ku-u-mo-u. Y_ v________ a__________ m____ Y- v-v-c-a-u a-g-і-s-u-u m-v-. ------------------------------ Ya vyvuchayu anglіyskuyu movu.
Tu înveţi spaniolă. Т---ыву---ш--с-а-с--ю мо-у. Т_ в_______ і________ м____ Т- в-в-ч-е- і-п-н-к-ю м-в-. --------------------------- Ты вывучаеш іспанскую мову. 0
T- -yv-c--e-h іs-ans-uy----vu. T_ v_________ і_________ m____ T- v-v-c-a-s- і-p-n-k-y- m-v-. ------------------------------ Ty vyvuchaesh іspanskuyu movu.
El învaţă germană. Ё- -ы-уч---няме--у--мову. Ё_ в______ н_______ м____ Ё- в-в-ч-е н-м-ц-у- м-в-. ------------------------- Ён вывучае нямецкую мову. 0
E---y---ha--nyam-t-kuyu m---. E_ v_______ n__________ m____ E- v-v-c-a- n-a-e-s-u-u m-v-. ----------------------------- En vyvuchae nyametskuyu movu.
Noi învăţăm franceză. М----в-ч--м-франц--с-ую--ову. М_ в_______ ф__________ м____ М- в-в-ч-е- ф-а-ц-з-к-ю м-в-. ----------------------------- Мы вывучаем французскую мову. 0
M--v--u-h----f--n--u--k--u-m-v-. M_ v________ f____________ m____ M- v-v-c-a-m f-a-t-u-s-u-u m-v-. -------------------------------- My vyvuchaem frantsuzskuyu movu.
Voi învăţaţi italiană. В- в----ае---іт----н---- --в-. В_ в________ і__________ м____ В- в-в-ч-е-е і-а-ь-н-к-ю м-в-. ------------------------------ Вы вывучаеце італьянскую мову. 0
V- vyv-c-ae----іt-l’-a---u-- m--u. V_ v__________ і____________ m____ V- v-v-c-a-t-e і-a-’-a-s-u-u m-v-. ---------------------------------- Vy vyvuchaetse іtal’yanskuyu movu.
Ei învaţă rusă. Ян- выв-ч--ц- ру--у---о-у. Я__ в________ р_____ м____ Я-ы в-в-ч-ю-ь р-с-у- м-в-. -------------------------- Яны вывучаюць рускую мову. 0
Ya---vy----a-u--- r--ku---mo--. Y___ v___________ r______ m____ Y-n- v-v-c-a-u-s- r-s-u-u m-v-. ------------------------------- Yany vyvuchayuts’ ruskuyu movu.
Învăţarea limbilor este interesantă. Вы----ц--мо-ы ці--ва. В_______ м___ ц______ В-в-ч-ц- м-в- ц-к-в-. --------------------- Вывучаць мовы цікава. 0
Vyv-chats- -ovy-ts--av-. V_________ m___ t_______ V-v-c-a-s- m-v- t-і-a-a- ------------------------ Vyvuchats’ movy tsіkava.
Noi vrem să înţelegem oamenii. Мы х-ча--ра--м----л--зе-. М_ х____ р_______ л______ М- х-ч-м р-з-м-ц- л-д-е-. ------------------------- Мы хочам разумець людзей. 0
My ----h-m r--u----’--y-dz-y. M_ k______ r________ l_______ M- k-o-h-m r-z-m-t-’ l-u-z-y- ----------------------------- My khocham razumets’ lyudzey.
Noi vrem să vorbim cu oamenii. М--хоча- р-зм-ў-яць-з люд---і. М_ х____ р_________ з л_______ М- х-ч-м р-з-а-л-ц- з л-д-ь-і- ------------------------------ Мы хочам размаўляць з людзьмі. 0
M--k-och-m----m--l-a-s--- --u--’m-. M_ k______ r___________ z l________ M- k-o-h-m r-z-a-l-a-s- z l-u-z-m-. ----------------------------------- My khocham razmaulyats’ z lyudz’mі.

Ziua limbii materne

Vă place limba voastră maternă? Atunci ar trebui să o sărbătoriţi pe viitor! Mai exact pe 21 februarie! Este ziua internaţională a limbii materne. Este sărbătorită în fiecare an, din anul 2000. Această dată a fost stabilită de UNESCO. UNESCO este Organizaţia Naţiunilor Unite. Ea se ocupă de teme legate de ştiinţă, educaţie şi cultură. UNESCO doreşte păstrarea patrimoniului cultural al umanităţii. Limbile fac parte din acest patrimoniu cultural. Iată de ce ele trebuie protejate, cultivate şi promovate. Data de 21 februarie este consacrată diversităţii lingvistice. Se estimează existenţa a 6000-7000 de limbi în întreaga lume. Totuşi, jumătate dintre aceste sunt pe cale de dispariţie. La fiecare două săptămâni, o limbă dispare pentru totdeauna. Dar fiecare limbă constituie o sumă considerabilă de cunoştinţe. Cunoştinţele popoarelor se regăsesc în limbile acestora. Istoria unei naţiuni se reflectă în limba sa. Experienţele şi tradiţiile sunt de asemenea vehiculate de limbă. Limba maternă este astfel parte integrantă din fiecare identitate naţională. Atunci când o limbă dispare, pierdem mai mult decât cuvinte. Pe data de 21 februarie comemorăm aceste lucruri. Oamenii trebuie să înţeleagă ce importanţă au limbile. Şi trebuie să reflecteze la ceea ce ar putea face pentru a păstra limbile. Aşadar, arătaţi că limba pe care o vorbiţi este importantă pentru dumneavoastră! Poate aţi reuşi să faceţi un tort? Şi să faceţi o inscripţie din pastă de zahăr. În limba voastră maternă, desigur!
Știați?
Limba bosniacă este o limbă slavică. Este vorbită cu precădere în Bosnia și Herțegovina. Mai sunt vorbitori și Serbia, Croația, Macedonia și Muntenegru. Bosniaca este limba nativă a circa 2,5 milioane de oameni. Este foarte similară croatei și limbii sârbe. Vocabularul, ortografia și gramatica celor trei limbi diferă foarte puțin! O persoană care vorbește bosniaca poate înțelege foarte ușor sârba și croata. De aceea, statusul limbii bosniace este de multe ori pus sub semnul întrebării. Unii lingviști au dubii dacă bosniaca este sau nu o limbă de sine stătătoare. Ei pretind că este doar un dialect al limbii sârbo-croate. Multe influențe străine în limba bosniacă prezintă un deosebit interes. Regiunea a aparținut, în trecut, când Orientului când Occidentului. Din cauza asta, limba a împrumutat mulți termeni din arabă, turcă sau persană. Acesta e un lucru foarte rar în limbile slavice. Dar face deliciul acestei limbi unice.