Dicționar de expresii

ro Numere   »   bn সংখ্যা / নম্বর

7 [şapte]

Numere

Numere

৭ [সাত]

7 [sāta]

সংখ্যা / নম্বর

[saṅkhyā / nambara]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bengali Joaca Mai mult
Eu număr: আ-----ন---রি আ-- গ--- ক-- আ-ি গ-ন- ক-ি ------------ আমি গণনা করি 0
ām- gaṇ-nā ---i ā-- g----- k--- ā-i g-ṇ-n- k-r- --------------- āmi gaṇanā kari
unu, doi, trei এ-----ই, --ন এ-- দ--- ত-- এ-, দ-ই- ত-ন ------------ এক, দুই, তিন 0
ē-a- du'-, tina ē--- d---- t--- ē-a- d-'-, t-n- --------------- ēka, du'i, tina
Eu număr până la trei. আম- ত----র--ন্ত-গ------- ৷ আ-- ত-- প------ গ--- ক-- ৷ আ-ি ত-ন প-্-ন-ত গ-ন- ক-ি ৷ -------------------------- আমি তিন পর্যন্ত গণনা করি ৷ 0
ā-----na --r--n-a-ga-a-- -a-i ā-- t--- p------- g----- k--- ā-i t-n- p-r-a-t- g-ṇ-n- k-r- ----------------------------- āmi tina paryanta gaṇanā kari
Eu număr mai departe: আম- গ-না-ক--ে--া---৷ আ-- গ--- ক--- থ--- ৷ আ-ি গ-ন- ক-ত- থ-ক- ৷ -------------------- আমি গণনা করতে থাকি ৷ 0
ām-------ā-k------th--i ā-- g----- k----- t---- ā-i g-ṇ-n- k-r-t- t-ā-i ----------------------- āmi gaṇanā karatē thāki
patru, cinci, şase, চ--- পাঁচ- -য় চ--- প---- ছ- চ-র- প-ঁ-, ছ- ------------- চার, পাঁচ, ছয় 0
c-ra,-p-m̐c-- ----a c---- p------ c---- c-r-, p-m-c-, c-a-a ------------------- cāra, pām̐ca, chaẏa
şapte, opt, nouă স--,--ট, -য় স--- আ-- ন- স-ত- আ-, ন- ----------- সাত, আট, নয় 0
sāta--ā----naẏa s---- ā--- n--- s-t-, ā-a- n-ẏ- --------------- sāta, āṭa, naẏa
Eu număr. আ---গ-ন--করি-৷ আ-- গ--- ক-- ৷ আ-ি গ-ন- ক-ি ৷ -------------- আমি গণনা করি ৷ 0
ām---a--nā -ari ā-- g----- k--- ā-i g-ṇ-n- k-r- --------------- āmi gaṇanā kari
Tu numeri. ত-মি----- ক- ৷ ত--- গ--- ক- ৷ ত-ম- গ-ন- ক- ৷ -------------- তুমি গণনা কর ৷ 0
t-mi--a-a-ā k-ra t--- g----- k--- t-m- g-ṇ-n- k-r- ---------------- tumi gaṇanā kara
El numără. স------ ক-ে-৷ স- গ--- ক-- ৷ স- গ-ন- ক-ে ৷ ------------- সে গণনা করে ৷ 0
s---a---- ---ē s- g----- k--- s- g-ṇ-n- k-r- -------------- sē gaṇanā karē
Unu. Primul. এক--প্-থম এ-- প---- এ-. প-র-ম --------- এক. প্রথম 0
ēka. P--th-ma ē--- P------- ē-a- P-a-h-m- ------------- ēka. Prathama
Doi. Al doilea. দ----দ্ব-ত-য় দ--- দ------ দ-ই- দ-ব-ত-য় ------------ দুই. দ্বিতীয় 0
d-'i.--bit-ẏa d---- D------ d-'-. D-i-ī-a ------------- du'i. Dbitīẏa
Trei. Al treilea. ত--. -ৃ--য় ত--- ত---- ত-ন- ত-ত-য় ---------- তিন. তৃতীয় 0
ti-a---r̥---a t---- T------ t-n-. T-̥-ī-a ------------- tina. Tr̥tīẏa
Patru. Al Patrulea. চ-র- -ত-র-থ চ--- চ----- চ-র- চ-ু-্- ----------- চার. চতুর্থ 0
cā-a--C-----ha c---- C------- c-r-. C-t-r-h- -------------- cāra. Caturtha
Cinci. Al cincilea. প---- প-্চম প---- প---- প-ঁ-. প-্-ম ----------- পাঁচ. পঞ্চম 0
pām--a--Pa-ca-a p------ P------ p-m-c-. P-ñ-a-a --------------- pām̐ca. Pañcama
Şase. Al şaselea. ছয়- ষষ-ঠ ছ-- ষ--- ছ-. ষ-্- -------- ছয়. ষষ্ঠ 0
cha--. -aṣ-ha c----- Ṣ----- c-a-a- Ṣ-ṣ-h- ------------- chaẏa. Ṣaṣṭha
Şapte. Al şaptelea. সাত- --্তম স--- স---- স-ত- স-্-ম ---------- সাত. সপ্তম 0
s---- Sap-a-a s---- S------ s-t-. S-p-a-a ------------- sāta. Saptama
Opt. Al optulea. আ-. --্টম আ-- অ---- আ-. অ-্-ম --------- আট. অষ্টম 0
āṭa.-A---ma ā--- A----- ā-a- A-ṭ-m- ----------- āṭa. Aṣṭama
Nouă. Al nouălea. নয়.-নবম ন-- ন-- ন-. ন-ম ------- নয়. নবম 0
na--. --b--a n---- N----- n-ẏ-. N-b-m- ------------ naẏa. Nabama

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.