Dicționar de expresii

ro Numere   »   bn সংখ্যা / নম্বর

7 [şapte]

Numere

Numere

৭ [সাত]

7 [sāta]

সংখ্যা / নম্বর

[saṅkhyā / nambara]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bengali Joaca Mai mult
Eu număr: আমি--ণনা---ি আ_ গ__ ক_ আ-ি গ-ন- ক-ি ------------ আমি গণনা করি 0
āmi--a--n----ri ā__ g_____ k___ ā-i g-ṇ-n- k-r- --------------- āmi gaṇanā kari
unu, doi, trei এ-, দুই,--িন এ__ দু__ তি_ এ-, দ-ই- ত-ন ------------ এক, দুই, তিন 0
ēk-- d---- t--a ē___ d____ t___ ē-a- d-'-, t-n- --------------- ēka, du'i, tina
Eu număr până la trei. আমি-তি- -র-য--ত গণ---ক-- ৷ আ_ তি_ প____ গ__ ক_ ৷ আ-ি ত-ন প-্-ন-ত গ-ন- ক-ি ৷ -------------------------- আমি তিন পর্যন্ত গণনা করি ৷ 0
ā-----n- p-rya-ta g-ṇ-nā -a-i ā__ t___ p_______ g_____ k___ ā-i t-n- p-r-a-t- g-ṇ-n- k-r- ----------------------------- āmi tina paryanta gaṇanā kari
Eu număr mai departe: আম- -ণ---করতে থাক--৷ আ_ গ__ ক__ থা_ ৷ আ-ি গ-ন- ক-ত- থ-ক- ৷ -------------------- আমি গণনা করতে থাকি ৷ 0
ā-- g-ṇ--ā--ar-t- --āki ā__ g_____ k_____ t____ ā-i g-ṇ-n- k-r-t- t-ā-i ----------------------- āmi gaṇanā karatē thāki
patru, cinci, şase, চার,---ঁ-- ছয় চা__ পাঁ__ ছ_ চ-র- প-ঁ-, ছ- ------------- চার, পাঁচ, ছয় 0
cā--,-p--̐-a,---aẏa c____ p_____ c____ c-r-, p-m-c-, c-a-a ------------------- cāra, pām̐ca, chaẏa
şapte, opt, nouă স-ত- আ-, নয় সা__ আ__ ন_ স-ত- আ-, ন- ----------- সাত, আট, নয় 0
s-ta,--ṭ-- ---a s____ ā___ n___ s-t-, ā-a- n-ẏ- --------------- sāta, āṭa, naẏa
Eu număr. আম- গ-না --- ৷ আ_ গ__ ক_ ৷ আ-ি গ-ন- ক-ি ৷ -------------- আমি গণনা করি ৷ 0
ā---g-ṇ--- --ri ā__ g_____ k___ ā-i g-ṇ-n- k-r- --------------- āmi gaṇanā kari
Tu numeri. তুমি---ন- কর-৷ তু_ গ__ ক_ ৷ ত-ম- গ-ন- ক- ৷ -------------- তুমি গণনা কর ৷ 0
tu--------ā ---a t___ g_____ k___ t-m- g-ṇ-n- k-r- ---------------- tumi gaṇanā kara
El numără. স- -ণ-- --ে-৷ সে গ__ ক_ ৷ স- গ-ন- ক-ে ৷ ------------- সে গণনা করে ৷ 0
s- ------ k--ē s_ g_____ k___ s- g-ṇ-n- k-r- -------------- sē gaṇanā karē
Unu. Primul. এ----্--ম এ__ প্___ এ-. প-র-ম --------- এক. প্রথম 0
ēk-----ath--a ē___ P_______ ē-a- P-a-h-m- ------------- ēka. Prathama
Doi. Al doilea. দ-ই- ----তীয় দু__ দ্___ দ-ই- দ-ব-ত-য় ------------ দুই. দ্বিতীয় 0
du-i. -bitī-a d____ D______ d-'-. D-i-ī-a ------------- du'i. Dbitīẏa
Trei. Al treilea. ত-ন. -ৃত-য় তি__ তৃ__ ত-ন- ত-ত-য় ---------- তিন. তৃতীয় 0
ti--.--r----a t____ T_____ t-n-. T-̥-ī-a ------------- tina. Tr̥tīẏa
Patru. Al Patrulea. চ--- চত-র্থ চা__ চ___ চ-র- চ-ু-্- ----------- চার. চতুর্থ 0
cār-- C--ur--a c____ C_______ c-r-. C-t-r-h- -------------- cāra. Caturtha
Cinci. Al cincilea. পাঁচ.--ঞ--ম পাঁ__ প___ প-ঁ-. প-্-ম ----------- পাঁচ. পঞ্চম 0
p-m̐c-.------ma p_____ P______ p-m-c-. P-ñ-a-a --------------- pām̐ca. Pañcama
Şase. Al şaselea. ছয়---ষ-ঠ ছ__ ষ__ ছ-. ষ-্- -------- ছয়. ষষ্ঠ 0
cha-a. --ṣṭha c_____ Ṣ_____ c-a-a- Ṣ-ṣ-h- ------------- chaẏa. Ṣaṣṭha
Şapte. Al şaptelea. স----স--তম সা__ স___ স-ত- স-্-ম ---------- সাত. সপ্তম 0
sā-a. -ap---a s____ S______ s-t-. S-p-a-a ------------- sāta. Saptama
Opt. Al optulea. আ-.---্টম আ__ অ___ আ-. অ-্-ম --------- আট. অষ্টম 0
āṭ---A--a-a ā___ A_____ ā-a- A-ṭ-m- ----------- āṭa. Aṣṭama
Nouă. Al nouălea. নয়- নবম ন__ ন__ ন-. ন-ম ------- নয়. নবম 0
n--a. -a-ama n____ N_____ n-ẏ-. N-b-m- ------------ naẏa. Nabama

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.