Dicționar de expresii

ro Numere   »   fi Numerot

7 [şapte]

Numere

Numere

7 [seitsemän]

Numerot

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Finlandeză Joaca Mai mult
Eu număr: Mi-ä ---ken: M___ l______ M-n- l-s-e-: ------------ Minä lasken: 0
unu, doi, trei yks-,--ak--- kolme y____ k_____ k____ y-s-, k-k-i- k-l-e ------------------ yksi, kaksi, kolme 0
Eu număr până la trei. Mi-ä la--e- ---m---. M___ l_____ k_______ M-n- l-s-e- k-l-e-n- -------------------- Minä lasken kolmeen. 0
Eu număr mai departe: M-nä -a-ken-e---npäi-. M___ l_____ e_________ M-n- l-s-e- e-e-n-ä-n- ---------------------- Minä lasken eteenpäin. 0
patru, cinci, şase, n-l--- vii-i,----si n_____ v_____ k____ n-l-ä- v-i-i- k-u-i ------------------- neljä, viisi, kuusi 0
şapte, opt, nouă s--t-e-------h-----n- y-dek--n s_________ k_________ y_______ s-i-s-m-n- k-h-e-s-n- y-d-k-ä- ------------------------------ seitsemän, kahdeksan, yhdeksän 0
Eu număr. M-nä la-ken. M___ l______ M-n- l-s-e-. ------------ Minä lasken. 0
Tu numeri. S-n--l-----. S___ l______ S-n- l-s-e-. ------------ Sinä lasket. 0
El numără. Hä--l--ke-. H__ l______ H-n l-s-e-. ----------- Hän laskee. 0
Unu. Primul. Y-s-.--n---mä-n--. Y____ E___________ Y-s-. E-s-m-ä-n-n- ------------------ Yksi. Ensimmäinen. 0
Doi. Al doilea. K---i- ---ne-. K_____ T______ K-k-i- T-i-e-. -------------- Kaksi. Toinen. 0
Trei. Al treilea. K-lm-.-K-l---. K_____ K______ K-l-e- K-l-a-. -------------- Kolme. Kolmas. 0
Patru. Al Patrulea. N----- -el--s. N_____ N______ N-l-ä- N-l-ä-. -------------- Neljä. Neljäs. 0
Cinci. Al cincilea. Vii-i.--i-d--. V_____ V______ V-i-i- V-i-e-. -------------- Viisi. Viides. 0
Şase. Al şaselea. K-u-i- ---d-s. K_____ K______ K-u-i- K-u-e-. -------------- Kuusi. Kuudes. 0
Şapte. Al şaptelea. S-its--ä-. S----emäs. S_________ S_________ S-i-s-m-n- S-i-s-m-s- --------------------- Seitsemän. Seitsemäs. 0
Opt. Al optulea. Kah---s-n- K--dek-a-. K_________ K_________ K-h-e-s-n- K-h-e-s-s- --------------------- Kahdeksan. Kahdeksas. 0
Nouă. Al nouălea. Y-d------ -h-----s. Y________ Y________ Y-d-k-ä-. Y-d-k-ä-. ------------------- Yhdeksän. Yhdeksäs. 0

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.