Dicționar de expresii

ro Numere   »   hi संख्या

7 [şapte]

Numere

Numere

७ [सात]

7 [saat]

संख्या

[sankhya]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Hindi Joaca Mai mult
Eu număr: म---गिन-- ---िनत----ँ मैं गि__ / गि__ हूँ म-ं ग-न-ा / ग-न-ी ह-ँ --------------------- मैं गिनता / गिनती हूँ 0
ma-n gi--ta - g----e--h--n m___ g_____ / g______ h___ m-i- g-n-t- / g-n-t-e h-o- -------------------------- main ginata / ginatee hoon
unu, doi, trei ए-,---, --न ए__ दो_ ती_ ए-, द-, त-न ----------- एक, दो, तीन 0
ek- d-, -een e__ d__ t___ e-, d-, t-e- ------------ ek, do, teen
Eu număr până la trei. म-----न--क-----ा-- गि--ी --ँ मैं ती_ त_ गि__ / गि__ हूँ म-ं त-न त- ग-न-ा / ग-न-ी ह-ँ ---------------------------- मैं तीन तक गिनता / गिनती हूँ 0
ma-n--ee----- -i-a-a----i-a-e---oon m___ t___ t__ g_____ / g______ h___ m-i- t-e- t-k g-n-t- / g-n-t-e h-o- ----------------------------------- main teen tak ginata / ginatee hoon
Eu număr mai departe: म-ं-आ-े--ि--- / -िन-ी---ँ मैं आ_ गि__ / गि__ हूँ म-ं आ-े ग-न-ा / ग-न-ी ह-ँ ------------------------- मैं आगे गिनता / गिनती हूँ 0
m-in aage -i-a-a-/ --na--e--oon m___ a___ g_____ / g______ h___ m-i- a-g- g-n-t- / g-n-t-e h-o- ------------------------------- main aage ginata / ginatee hoon
patru, cinci, şase, च--, -ा-च- -ः चा__ पाँ__ छः च-र- प-ँ-, छ- ------------- चार, पाँच, छः 0
c--ar--paa-ch--chh-h c_____ p______ c____ c-a-r- p-a-c-, c-h-h -------------------- chaar, paanch, chhah
şapte, opt, nouă स-----ठ--नौ सा__ आ__ नौ स-त- आ-, न- ----------- सात, आठ, नौ 0
saat,-a-t----au s____ a____ n__ s-a-, a-t-, n-u --------------- saat, aath, nau
Eu număr. मै- -ि--ा - -ि-ती--ूँ मैं गि__ / गि__ हूँ म-ं ग-न-ा / ग-न-ी ह-ँ --------------------- मैं गिनता / गिनती हूँ 0
m-i--gi-ata / gi-------o-n m___ g_____ / g______ h___ m-i- g-n-t- / g-n-t-e h-o- -------------------------- main ginata / ginatee hoon
Tu numeri. तुम ग-----/ ग--त- हो तु_ गि__ / गि__ हो त-म ग-न-े / ग-न-ी ह- -------------------- तुम गिनते / गिनती हो 0
t---g----e----in-t-- ho t__ g_____ / g______ h_ t-m g-n-t- / g-n-t-e h- ----------------------- tum ginate / ginatee ho
El numără. व--ग--ता है व_ गि__ है व- ग-न-ा ह- ----------- वह गिनता है 0
v-h----ata---i v__ g_____ h__ v-h g-n-t- h-i -------------- vah ginata hai
Unu. Primul. ए-- पह-- / पह-- /----े ए__ प__ / प__ / प__ ए-. प-ल- / प-ल- / प-ल- ---------------------- एक. पहला / पहली / पहले 0
e-.---h-l- /--a-a-e--- p---le e__ p_____ / p______ / p_____ e-. p-h-l- / p-h-l-e / p-h-l- ----------------------------- ek. pahala / pahalee / pahale
Doi. Al doilea. द-. -ूस-ा----ूसर-------रे दो_ दू__ / दू__ / दू__ द-. द-स-ा / द-स-ी / द-स-े ------------------------- दो. दूसरा / दूसरी / दूसरे 0
d-.-do-sa-- --doosaree-/-doo-are d__ d______ / d_______ / d______ d-. d-o-a-a / d-o-a-e- / d-o-a-e -------------------------------- do. doosara / doosaree / doosare
Trei. Al treilea. त--. त-सर- - तीसरी---तीस-े ती__ ती__ / ती__ / ती__ त-न- त-स-ा / त-स-ी / त-स-े -------------------------- तीन. तीसरा / तीसरी / तीसरे 0
tee-- --e-ar- - t-----e--- ----a-e t____ t______ / t_______ / t______ t-e-. t-e-a-a / t-e-a-e- / t-e-a-e ---------------------------------- teen. teesara / teesaree / teesare
Patru. Al Patrulea. चा----ौथ--- च--ी --चौ-े चा__ चौ_ / चौ_ / चौ_ च-र- च-थ- / च-थ- / च-थ- ----------------------- चार. चौथा / चौथी / चौथे 0
c--ar. ch--t-- /-c------e ----a---e c_____ c______ / c_______ / c______ c-a-r- c-a-t-a / c-a-t-e- / c-a-t-e ----------------------------------- chaar. chautha / chauthee / chauthe
Cinci. Al cincilea. प-ँ--------- - ---चवी /-प-ँ-वे पाँ__ पाँ__ / पाँ__ / पाँ__ प-ँ-. प-ँ-व- / प-ँ-व- / प-ँ-व- ------------------------------ पाँच. पाँचवा / पाँचवी / पाँचवे 0
paan--. p--n-hav--/ ---nc-ave- --pa---h-ve p______ p________ / p_________ / p________ p-a-c-. p-a-c-a-a / p-a-c-a-e- / p-a-c-a-e ------------------------------------------ paanch. paanchava / paanchavee / paanchave
Şase. Al şaselea. छ-. छठा /---ी - --े छः_ छ_ / छ_ / छ_ छ-. छ-ा / छ-ी / छ-े ------------------- छः. छठा / छठी / छठे 0
c-ha---c-h--h- /--hh--h-e---c--a--e c_____ c______ / c_______ / c______ c-h-h- c-h-t-a / c-h-t-e- / c-h-t-e ----------------------------------- chhah. chhatha / chhathee / chhathe
Şapte. Al şaptelea. स-त--सातव--- --तवी-- --त-े सा__ सा__ / सा__ / सा__ स-त- स-त-ा / स-त-ी / स-त-े -------------------------- सात. सातवा / सातवी / सातवे 0
saat. s-at-v- ---aata-ee / s-at-ve s____ s______ / s_______ / s______ s-a-. s-a-a-a / s-a-a-e- / s-a-a-e ---------------------------------- saat. saatava / saatavee / saatave
Opt. Al optulea. आठ. आ--ा----------आठ-े आ__ आ__ / आ__ / आ__ आ-. आ-व- / आ-व- / आ-व- ---------------------- आठ. आठवा / आठवी / आठवे 0
aa-h--a-t-av--/--at----e / -a--a-e a____ a______ / a_______ / a______ a-t-. a-t-a-a / a-t-a-e- / a-t-a-e ---------------------------------- aath. aathava / aathavee / aathave
Nouă. Al nouălea. नौ--नौवा-/-नौ-- / --वे नौ_ नौ_ / नौ_ / नौ_ न-. न-व- / न-व- / न-व- ---------------------- नौ. नौवा / नौवी / नौवे 0
n--.---uv--/ nauvee-/-n-u-e n___ n____ / n_____ / n____ n-u- n-u-a / n-u-e- / n-u-e --------------------------- nau. nauva / nauvee / nauve

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.