Dicționar de expresii

ro Numere   »   kk Сандар

7 [şapte]

Numere

Numere

7 [жеті]

7 [jeti]

Сандар

[Sandar]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Kazahă Joaca Mai mult
Eu număr: М-н--ана-мын: М__ с________ М-н с-н-й-ы-: ------------- Мен санаймын: 0
M---s-na----: M__ s________ M-n s-n-y-ı-: ------------- Men sanaymın:
unu, doi, trei Б--- екі,--ш Б___ е___ ү_ Б-р- е-і- ү- ------------ Бір, екі, үш 0
B----ek-,--ş B___ e___ ü_ B-r- e-i- ü- ------------ Bir, eki, üş
Eu număr până la trei. М-н-үшк- де-і--с-н----н. М__ ү___ д____ с________ М-н ү-к- д-й-н с-н-й-ы-. ------------------------ Мен үшке дейін санаймын. 0
M-n -------yi----n----n. M__ ü___ d____ s________ M-n ü-k- d-y-n s-n-y-ı-. ------------------------ Men üşke deyin sanaymın.
Eu număr mai departe: Мен ә-і---------н-й-ы-: М__ ә__ қ____ с________ М-н ә-і қ-р-й с-н-й-ы-: ----------------------- Мен әрі қарай санаймын: 0
Men -ri --r-y s--a-mı-: M__ ä__ q____ s________ M-n ä-i q-r-y s-n-y-ı-: ----------------------- Men äri qaray sanaymın:
patru, cinci, şase, төр---бе-, ---ы, т____ б___ а____ т-р-, б-с- а-т-, ---------------- төрт, бес, алты, 0
t--t- -es, a---, t____ b___ a____ t-r-, b-s- a-t-, ---------------- tört, bes, altı,
şapte, opt, nouă ж-ті, с-гі-, т-ғыз ж____ с_____ т____ ж-т-, с-г-з- т-ғ-з ------------------ жеті, сегіз, тоғыз 0
j-t-, se--z- t--ız j____ s_____ t____ j-t-, s-g-z- t-ğ-z ------------------ jeti, segiz, toğız
Eu număr. М-н са-аймы-. М__ с________ М-н с-н-й-ы-. ------------- Мен санаймын. 0
Me- sa----ın. M__ s________ M-n s-n-y-ı-. ------------- Men sanaymın.
Tu numeri. Се---анай---. С__ с________ С-н с-н-й-ы-. ------------- Сен санайсың. 0
S-- sa-aysıñ. S__ s________ S-n s-n-y-ı-. ------------- Sen sanaysıñ.
El numără. Ол-сан---ы. О_ с_______ О- с-н-й-ы- ----------- Ол санайды. 0
Ol s-na-d-. O_ s_______ O- s-n-y-ı- ----------- Ol sanaydı.
Unu. Primul. Бір. -ірінш-. Б___ Б_______ Б-р- Б-р-н-і- ------------- Бір. Бірінші. 0
B--.--ir--ş-. B___ B_______ B-r- B-r-n-i- ------------- Bir. Birinşi.
Doi. Al doilea. Е-і.-Е-і-ш-. Е___ Е______ Е-і- Е-і-ш-. ------------ Екі. Екінші. 0
Ek-.--k-n--. E___ E______ E-i- E-i-ş-. ------------ Eki. Ekinşi.
Trei. Al treilea. Үш.--шінші. Ү__ Ү______ Ү-. Ү-і-ш-. ----------- Үш. Үшінші. 0
Ü-.-Ü---ş-. Ü__ Ü______ Ü-. Ü-i-ş-. ----------- Üş. Üşinşi.
Patru. Al Patrulea. Т-рт---ө-т-н-і. Т____ Т________ Т-р-. Т-р-і-ш-. --------------- Төрт. Төртінші. 0
T-rt.-T-r-inş-. T____ T________ T-r-. T-r-i-ş-. --------------- Tört. Törtinşi.
Cinci. Al cincilea. Б------сі---. Б___ Б_______ Б-с- Б-с-н-і- ------------- Бес. Бесінші. 0
Bes- ---i--i. B___ B_______ B-s- B-s-n-i- ------------- Bes. Besinşi.
Şase. Al şaselea. А-т----лт-н-ы. А____ А_______ А-т-. А-т-н-ы- -------------- Алты. Алтыншы. 0
A--ı- -l-ı-ş-. A____ A_______ A-t-. A-t-n-ı- -------------- Altı. Altınşı.
Şapte. Al şaptelea. Ж--і. -е--н-і. Ж____ Ж_______ Ж-т-. Ж-т-н-і- -------------- Жеті. Жетінші. 0
Je-i. ----nşi. J____ J_______ J-t-. J-t-n-i- -------------- Jeti. Jetinşi.
Opt. Al optulea. С-г-з- -е---і---. С_____ С_________ С-г-з- С-г-з-н-і- ----------------- Сегіз. Сегізінші. 0
S-g-z. --g--inşi. S_____ S_________ S-g-z- S-g-z-n-i- ----------------- Segiz. Segizinşi.
Nouă. Al nouălea. Т-ғ-з- Т-ғызы---. Т_____ Т_________ Т-ғ-з- Т-ғ-з-н-ы- ----------------- Тоғыз. Тоғызыншы. 0
Toğı-- T-ğızınşı. T_____ T_________ T-ğ-z- T-ğ-z-n-ı- ----------------- Toğız. Toğızınşı.

Gândire şi limbă

Gândirea noastră depinde şi de limba noastră. Atunci când gândim, ‘vorbim’ cu noi înşine. Astfel, limba ne influenţează viziunea asupra lucrurilor. Dar putem oare să ne gândim la acelaşi lucru în ciuda limbilor diferite? Sau să gândim diferit din cauză că vorbim diferit? Fiecare popor are propriul său vocabular. În anumite limbi, anumite cuvinte lipsesc. Există popoare care nu disting verdele de albastru. Aceştia folosesc acelaşi termen pentru ambele culori. Şi nu recunosc culorile atât de bine ca alte popoare! Ei nu pot identifica nuanţele şi culorile secundare. Şi au dificultăţi în descrierea culorilor. Alte limbi nu au decât foarte puţine numerale. Vorbitorii acestor limbi nu pot număra foarte bine. Există limbi care nu cunosc conceptele de dreapta şi stânga. Aici oamenii vorbesc despre nord, sud, vest şi est. Ei ştiu foarte bine să se orienteze din punct de vedere geografic. Dar nu înţeleg ideea de dreapta şi stânga. Desigur, nu doar limba ne influenţează modul de gândire. Mediul şi viaţa de zi cu zi ne marchează şi ele gândurile. Aşadar ce rol are limba? Este cea care stabileşte limitele gândirii noastre? Sau nu avem cuvinte decât pentru ceea ce gândim? Care este cauza, care este efectul? Toate aceste întrebări rămân deocamdată fără răspuns. De ele se ocupă neurocercetătorii şi lingviştii. Dar acest subiect ne afectează pe toţi. Eşti ceea ce vorbeşti?!
Știați?
Daneza este limba nativă a circa 5 milioane de oameni. Limba face parte din familia de limbi nord germanice. Aceasta înseamnă că este înrudită cu suedeza și norvegiana. Vocabularul acestor trei limbi este aproape identic. Dacă o persoană vorbește una din aceste trei limbi, poate înțelege foarte ușor pe un vorbitor al uneia din celelalte două limbi. De aceea, există un oarecare dubiu că limbile scandinavice ar fi limbi diferite. Acestea ar putea fi doar forme regionale ale unei singure limbi. Daneza, în sine, este împărțită în mai multe dialecte, la rândul ei. Cu toate acestea, aceste dialecte se bazează mult pe limba standard. Totuși, noi dialecte apar încontinuu, în special în zonele urbane ale Danemarcei. Acestea se numesc dialecte sociale. Cu dialecte sociale, pronunția cuvintelor arată vârsta și statutul social al vorbitorului. Acest fenomen este tipic pentru limba daneză. E mai puțin distinct la alte limbi. Asta face din daneză o limbă interesantă cu precădere.