Dicționar de expresii

ro Ora   »   uk Години доби

8 [opt]

Ora

Ora

8 [вісім]

8 [visim]

Години доби

[Hodyny doby]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Scuzaţi-mă! В-бачт-! В------- В-б-ч-е- -------- Вибачте! 0
Vyb-ch-e! V-------- V-b-c-t-! --------- Vybachte!
Cât este ora, vă rog? Ск---ть бу-----с-а, -о--а--о-и--? С------ б---------- к---- г------ С-а-і-ь б-д---а-к-, к-т-а г-д-н-? --------------------------------- Скажіть будь-ласка, котра година? 0
S--z-----budʹ----k-,-k-----h-d---? S------- b---------- k---- h------ S-a-h-t- b-d---a-k-, k-t-a h-d-n-? ---------------------------------- Skazhitʹ budʹ-laska, kotra hodyna?
Mulţumesc mult. Щ-р- -я--ю. Щ--- д----- Щ-р- д-к-ю- ----------- Щиро дякую. 0
Sh-hy-o--yakuyu. S------ d------- S-c-y-o d-a-u-u- ---------------- Shchyro dyakuyu.
Este ora unu. Пе-ша -од--а. П---- г------ П-р-а г-д-н-. ------------- Перша година. 0
P-r----ho---a. P----- h------ P-r-h- h-d-n-. -------------- Persha hodyna.
Este ora doi. Друг- годи--. Д---- г------ Д-у-а г-д-н-. ------------- Друга година. 0
D--------yn-. D---- h------ D-u-a h-d-n-. ------------- Druha hodyna.
Este ora trei. Т-е---го--н-. Т---- г------ Т-е-я г-д-н-. ------------- Третя година. 0
Tr--ya h-dy-a. T----- h------ T-e-y- h-d-n-. -------------- Tretya hodyna.
Este ora patru. Ч-тв---- -од--а. Ч------- г------ Ч-т-е-т- г-д-н-. ---------------- Четверта година. 0
C-e--e--- hod-na. C-------- h------ C-e-v-r-a h-d-n-. ----------------- Chetverta hodyna.
Este ora cinci. П--т--год-на. П---- г------ П-я-а г-д-н-. ------------- П’ята година. 0
P-y----hodyn-. P----- h------ P-y-t- h-d-n-. -------------- Pʺyata hodyna.
Este ora şase. Шо-т- г--и--. Ш---- г------ Ш-с-а г-д-н-. ------------- Шоста година. 0
S--st--hody-a. S----- h------ S-o-t- h-d-n-. -------------- Shosta hodyna.
Este ora şapte. С-ом--го----. С---- г------ С-о-а г-д-н-. ------------- Сьома година. 0
Sʹoma h---n-. S---- h------ S-o-a h-d-n-. ------------- Sʹoma hodyna.
Este ora opt. Вос-м- г-дин-. В----- г------ В-с-м- г-д-н-. -------------- Восьма година. 0
V--ʹm- ho--n-. V----- h------ V-s-m- h-d-n-. -------------- Vosʹma hodyna.
Este ora nouă. Де------г-дин-. Д------ г------ Д-в-я-а г-д-н-. --------------- Дев’ята година. 0
De-----a-h-dy-a. D------- h------ D-v-y-t- h-d-n-. ---------------- Devʺyata hodyna.
Este ora zece. Д--ят------н-. Д----- г------ Д-с-т- г-д-н-. -------------- Десята година. 0
De-y-ta hody-a. D------ h------ D-s-a-a h-d-n-. --------------- Desyata hodyna.
Este ora unsprezece. Один--ця-а година. О--------- г------ О-и-а-ц-т- г-д-н-. ------------------ Одинадцята година. 0
O-yna--s-ata h---na. O----------- h------ O-y-a-t-y-t- h-d-n-. -------------------- Odynadtsyata hodyna.
Este ora doisprezece. Д-анад-ята -о---а. Д--------- г------ Д-а-а-ц-т- г-д-н-. ------------------ Дванадцята година. 0
Dv----ts-at- h-dy--. D----------- h------ D-a-a-t-y-t- h-d-n-. -------------------- Dvanadtsyata hodyna.
Un minut are şaizeci de secunde. Х-и--на-має -іс---с-- -е-у-д. Х------ м-- ш-------- с------ Х-и-и-а м-є ш-с-д-с-т с-к-н-. ----------------------------- Хвилина має шістдесят секунд. 0
K----yn- -aye-s-is--esy---s---nd. K------- m--- s---------- s------ K-v-l-n- m-y- s-i-t-e-y-t s-k-n-. --------------------------------- Khvylyna maye shistdesyat sekund.
O oră are şaizeci de minute. Г-дин- ма----с-дес-т----ли-. Г----- м-- ш-------- х------ Г-д-н- м-є ш-с-д-с-т х-и-и-. ---------------------------- Година має шістдесят хвилин. 0
Hod--a-m-y--s--std---at--h--l--. H----- m--- s---------- k------- H-d-n- m-y- s-i-t-e-y-t k-v-l-n- -------------------------------- Hodyna maye shistdesyat khvylyn.
O zi are douăzeci şi patru de ore. Д--ь --є д------ь --ти-----дин-. Д--- м-- д------- ч----- г------ Д-н- м-є д-а-ц-т- ч-т-р- г-д-н-. -------------------------------- День має двадцять чотири години. 0
D-n--m-y--dv-d---a-----otyry--o---y. D--- m--- d--------- c------ h------ D-n- m-y- d-a-t-y-t- c-o-y-y h-d-n-. ------------------------------------ Denʹ maye dvadtsyatʹ chotyry hodyny.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Familiile lingvistice

Aproximativ 7 miliarde de oameni trăiesc pe pământ. Iar aceştia vorbesc aproximativ 7000 de limbi! Ca şi oamenii, limbile se pot asemăna. Adică, ele sunt originare dintr-o limbă comună. Dar există şi limbi complet izolate. Ele nu sunt legate genetic de nicio altă limbă. În Europa, de exemplu, limba bască este considerată o limbă izolată. Dar majoritatea limbilor au ‘părinţi’, ‘copii’ sau ‘fraţi şi surori’. Ele aparţin aşadar unei familii lingvistice specifice. Puteţi recunoaşte cât de asemănătoare sunt limbile, prin comparaţie. Până la ora actuală, lingviştii au descoperit aproximativ 300 de entităţi genetice. Printre acestea, există 180 de familii, compuse din mai mult de o singură limbă. Restul constituie 120 de limbi izolate. Cea mai mare familie este familia indo-europeană. Ea cuprinde în jur de 280 de limbi. Aceasta include limbile romanice, germanice şi slave. Există peste 3 miliarde de vorbitori de pe toate continentele! Familia sino-tibetană predomină în Asia. Ea regrupează peste 1,3 miliarde de vorbitori. Limba sino-tibetană cea mai importantă este chineza. În Africa, există a treia mare familie de limbi. Este denumită după zona geografică: Niger-Congo. Acesteia îi aparţin ‘doar’ 350 milioane de vorbitori. Cea mai importantă limbă din această familie este swahili. În majoritatea cazurilor, cu cât este mai apropiată legătura, cu atât se poate înţelege mai mult. Oamenii care vorbesc limbi înrudite se înţeleg bine. Ei pot învăţa cealaltă limbă relativ repede. Aşadar, învăţaţi limbi străine,reuniunile familiale sunt mereu agreabile!
Știați?
Germana este limba nativă a peste 90 de milioane de oameni. Aceste persoane trăiesc în primul rând în Germania, Austria și Elveția. Germana este vorbită și în comunități din Bulgaria, nordul Italiei și Luxemburg. Suplimentar vorbitorilor nativi, alți peste 80 de milioane de oameni înțeleg și vorbesc germana. Germana este una din cele mai studiate limbi străine. Aparține limbilor vest-germanice, precum engleza și olandeza. Este influențată de alte limbi, de secole. Asta se întâmplă în special pentru că regiunea lingvistică este localizată în mijlocul Europei. În zilele noastre, termeni englezi sunt cu precădere integrați în vocabularul german. O altă trăsătură principală a limbii Germane este faptul că cuprinde numeroase dialecte. Acestea au o importanță scăzută, totuși. Limbajul standard devine din ce în ce mai extins, în special datorită mass-media. Din cauza asta, multe școli doresc să predea din nou dialectele locale. Gramatica germană nu e ușoară, dar merită să faci efortul! Germana este printre primele zece limbi importante ale lumii.