Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   be Дні тыдня

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [дзевяць]

9 [dzevyats’]

Дні тыдня

[Dnі tydnya]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
luni паня--е-ак п--------- п-н-д-е-а- ---------- панядзелак 0
pan----e-ak p---------- p-n-a-z-l-k ----------- panyadzelak
marţi а-----к а------ а-т-р-к ------- аўторак 0
au--rak a------ a-t-r-k ------- autorak
miercuri с---да с----- с-р-д- ------ серада 0
sera-a s----- s-r-d- ------ serada
joi ча---р ч----- ч-ц-е- ------ чацвер 0
c----v-r c------- c-a-s-e- -------- chatsver
vineri п----ца п------ п-т-і-а ------- пятніца 0
p-at----a p-------- p-a-n-t-a --------- pyatnіtsa
sâmbătă с-б-та с----- с-б-т- ------ субота 0
s----a s----- s-b-t- ------ subota
duminică н---е-я н------ н-д-е-я ------- нядзеля 0
n-a-zel-a n-------- n-a-z-l-a --------- nyadzelya
săptămâna тыд---ь т------ т-д-е-ь ------- тыдзень 0
t-dz--’ t------ t-d-e-’ ------- tydzen’
de luni până duminică з -----зелк- ---ня-зелі з п--------- д- н------ з п-н-д-е-к- д- н-д-е-і ----------------------- з панядзелка да нядзелі 0
z--a---dz---a da nyadz-lі z p---------- d- n------- z p-n-a-z-l-a d- n-a-z-l- ------------------------- z panyadzelka da nyadzelі
Prima zi este luni. П--шы-д-ень –-п--я-зел-к. П---- д---- – п---------- П-р-ы д-е-ь – п-н-д-е-а-. ------------------------- Першы дзень – панядзелак. 0
P--s-y-d-e-’ – -a-ya--e---. P----- d---- – p----------- P-r-h- d-e-’ – p-n-a-z-l-k- --------------------------- Pershy dzen’ – panyadzelak.
A doua zi este marţi. Д-----д-е-- – ----рак. Д---- д---- – а------- Д-у-і д-е-ь – а-т-р-к- ---------------------- Другі дзень – аўторак. 0
D--g--dz--- - au-or-k. D---- d---- – a------- D-u-і d-e-’ – a-t-r-k- ---------------------- Drugі dzen’ – autorak.
A treia zi este miercuri. Тр-ц----ен--- сер-да. Т---- д---- – с------ Т-э-і д-е-ь – с-р-д-. --------------------- Трэці дзень – серада. 0
T--tsі--z--’ – -e-ad-. T----- d---- – s------ T-e-s- d-e-’ – s-r-d-. ---------------------- Tretsі dzen’ – serada.
A patra zi este joi. Чац--рты --е-- –--ацвер. Ч------- д---- – ч------ Ч-ц-ё-т- д-е-ь – ч-ц-е-. ------------------------ Чацвёрты дзень – чацвер. 0
C-at-verty-d-en--– ch-t----. C--------- d---- – c-------- C-a-s-e-t- d-e-’ – c-a-s-e-. ---------------------------- Chatsverty dzen’ – chatsver.
A cincea zi este vineri. Пят- --е---– пя-н-ца. П--- д---- – п------- П-т- д-е-ь – п-т-і-а- --------------------- Пяты дзень – пятніца. 0
Pyaty dz-n--– -y-t---s-. P---- d---- – p--------- P-a-y d-e-’ – p-a-n-t-a- ------------------------ Pyaty dzen’ – pyatnіtsa.
A şasea zi este sâmbătă. Ш-с---д-е-- - -у-о-а. Ш---- д---- – с------ Ш-с-ы д-е-ь – с-б-т-. --------------------- Шосты дзень – субота. 0
Sh---y ---n’-–--ubot-. S----- d---- – s------ S-o-t- d-e-’ – s-b-t-. ---------------------- Shosty dzen’ – subota.
A şaptea zi este duminică. С-м- д--н-----ядз-л-. С--- д---- – н------- С-м- д-е-ь – н-д-е-я- --------------------- Сёмы дзень – нядзеля. 0
S------------n-adze-ya. S--- d---- – n--------- S-m- d-e-’ – n-a-z-l-a- ----------------------- Semy dzen’ – nyadzelya.
Săptămâna are şapte zile. У т-дн------дзё-. У т---- с-- д---- У т-д-і с-м д-ё-. ----------------- У тыдні сем дзён. 0
U-t---і-se- -zen. U t---- s-- d---- U t-d-і s-m d-e-. ----------------- U tydnі sem dzen.
Noi lucrăm doar cinci zile. Мы--р-цу-м-толь-і ---ь-дзён. М- п------ т----- п--- д---- М- п-а-у-м т-л-к- п-ц- д-ё-. ---------------------------- Мы працуем толькі пяць дзён. 0
My -r-----m t----- p---s---z-n. M- p------- t----- p----- d---- M- p-a-s-e- t-l-k- p-a-s- d-e-. ------------------------------- My pratsuem tol’kі pyats’ dzen.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!