Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   el Ημέρες της εβδομάδας

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [εννέα]

9 [ennéa]

Ημέρες της εβδομάδας

[Ēméres tēs ebdomádas]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
luni η Δευ---α η Δ------ η Δ-υ-έ-α --------- η Δευτέρα 0
ē D-uté-a ē D------ ē D-u-é-a --------- ē Deutéra
marţi η Τρ--η η Τ---- η Τ-ί-η ------- η Τρίτη 0
ē-Trítē ē T---- ē T-í-ē ------- ē Trítē
miercuri η -ετ-ρ-η η Τ------ η Τ-τ-ρ-η --------- η Τετάρτη 0
ē ---á-tē ē T------ ē T-t-r-ē --------- ē Tetártē
joi η------η η Π----- η Π-μ-τ- -------- η Πέμπτη 0
ē-Pémptē ē P----- ē P-m-t- -------- ē Pémptē
vineri η -α-ασκε-ή η Π-------- η Π-ρ-σ-ε-ή ----------- η Παρασκευή 0
ē P-r-s---ḗ ē P-------- ē P-r-s-e-ḗ ----------- ē Paraskeuḗ
sâmbătă το Σ-β-α-ο τ- Σ------ τ- Σ-β-α-ο ---------- το Σάββατο 0
to Sább-to t- S------ t- S-b-a-o ---------- to Sábbato
duminică η---ρ-ακή η Κ------ η Κ-ρ-α-ή --------- η Κυριακή 0
ē----i-kḗ ē K------ ē K-r-a-ḗ --------- ē Kyriakḗ
săptămâna η εβδομάδα η ε------- η ε-δ-μ-δ- ---------- η εβδομάδα 0
ē--bd-m--a ē e------- ē e-d-m-d- ---------- ē ebdomáda
de luni până duminică α-ό Δε---ρα έ---Κ-ρι-κή α-- Δ------ έ-- Κ------ α-ό Δ-υ-έ-α έ-ς Κ-ρ-α-ή ----------------------- από Δευτέρα έως Κυριακή 0
apó----t--a---s K-----ḗ a-- D------ é-- K------ a-ó D-u-é-a é-s K-r-a-ḗ ----------------------- apó Deutéra éōs Kyriakḗ
Prima zi este luni. Η --ώ-- -έρα-ε-να--η Δ-υ----. Η π---- μ--- ε---- η Δ------- Η π-ώ-η μ-ρ- ε-ν-ι η Δ-υ-έ-α- ----------------------------- Η πρώτη μέρα είναι η Δευτέρα. 0
Ē ---t------ ---ai-- -e-téra. Ē p---- m--- e---- ē D------- Ē p-ṓ-ē m-r- e-n-i ē D-u-é-a- ----------------------------- Ē prṓtē méra eínai ē Deutéra.
A doua zi este marţi. Η -ε---ρη---ρα ε---- η-Τρίτ-. Η δ------ μ--- ε---- η Τ----- Η δ-ύ-ε-η μ-ρ- ε-ν-ι η Τ-ί-η- ----------------------------- Η δεύτερη μέρα είναι η Τρίτη. 0
Ē d---e-ē----- e-nai-ē-Trí--. Ē d------ m--- e---- ē T----- Ē d-ú-e-ē m-r- e-n-i ē T-í-ē- ----------------------------- Ē deúterē méra eínai ē Trítē.
A treia zi este miercuri. Η---ίτη--έ-α -ίνα- - Τ-τά-τη. Η τ---- μ--- ε---- η Τ------- Η τ-ί-η μ-ρ- ε-ν-ι η Τ-τ-ρ-η- ----------------------------- Η τρίτη μέρα είναι η Τετάρτη. 0
Ē--r-tē---ra -ín-i ē-Te-árt-. Ē t---- m--- e---- ē T------- Ē t-í-ē m-r- e-n-i ē T-t-r-ē- ----------------------------- Ē trítē méra eínai ē Tetártē.
A patra zi este joi. Η--έταρτη ---α ε-----η Πέμ-τη. Η τ------ μ--- ε---- η Π------ Η τ-τ-ρ-η μ-ρ- ε-ν-ι η Π-μ-τ-. ------------------------------ Η τέταρτη μέρα είναι η Πέμπτη. 0
Ē-t---r-ē -é---eí-a- ē ---ptē. Ē t------ m--- e---- ē P------ Ē t-t-r-ē m-r- e-n-i ē P-m-t-. ------------------------------ Ē tétartē méra eínai ē Pémptē.
A cincea zi este vineri. Η-π-μπτ--μ--α-ε--α- --Παρ-σκ---. Η π----- μ--- ε---- η Π--------- Η π-μ-τ- μ-ρ- ε-ν-ι η Π-ρ-σ-ε-ή- -------------------------------- Η πέμπτη μέρα είναι η Παρασκευή. 0
Ē -é--t- m-r- eí----ē P-ra-ke-ḗ. Ē p----- m--- e---- ē P--------- Ē p-m-t- m-r- e-n-i ē P-r-s-e-ḗ- -------------------------------- Ē pémptē méra eínai ē Paraskeuḗ.
A şasea zi este sâmbătă. Η έκτη---ρ----ν-ι τ- Σά-----. Η έ--- μ--- ε---- τ- Σ------- Η έ-τ- μ-ρ- ε-ν-ι τ- Σ-β-α-ο- ----------------------------- Η έκτη μέρα είναι το Σάββατο. 0
Ē--k-- ---- --na--t- --b--t-. Ē é--- m--- e---- t- S------- Ē é-t- m-r- e-n-i t- S-b-a-o- ----------------------------- Ē éktē méra eínai to Sábbato.
A şaptea zi este duminică. Η --δ-μη --ρ------- η-Κ-ρ-α-ή. Η έ----- μ--- ε---- η Κ------- Η έ-δ-μ- μ-ρ- ε-ν-ι η Κ-ρ-α-ή- ------------------------------ Η έβδομη μέρα είναι η Κυριακή. 0
Ē---d-mē----a--ína--- --r-akḗ. Ē é----- m--- e---- ē K------- Ē é-d-m- m-r- e-n-i ē K-r-a-ḗ- ------------------------------ Ē ébdomē méra eínai ē Kyriakḗ.
Săptămâna are şapte zile. Η εβ--μά-- -χε--ε--ά ημ-ρε-. Η ε------- έ--- ε--- η------ Η ε-δ-μ-δ- έ-ε- ε-τ- η-έ-ε-. ---------------------------- Η εβδομάδα έχει επτά ημέρες. 0
Ē -bd-m-da ---ei----- ēm-r--. Ē e------- é---- e--- ē------ Ē e-d-m-d- é-h-i e-t- ē-é-e-. ----------------------------- Ē ebdomáda échei eptá ēméres.
Noi lucrăm doar cinci zile. Δ--λ--ο-----ό-- -έ-τε--μ-ρ--. Δ--------- μ--- π---- η------ Δ-υ-ε-ο-μ- μ-ν- π-ν-ε η-έ-ε-. ----------------------------- Δουλεύουμε μόνο πέντε ημέρες. 0
D--l-úo--- ------én-------es. D--------- m--- p---- ē------ D-u-e-o-m- m-n- p-n-e ē-é-e-. ----------------------------- Douleúoume móno pénte ēméres.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!