Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   el Ημέρες της εβδομάδας

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [εννέα]

9 [ennéa]

Ημέρες της εβδομάδας

[Ēméres tēs ebdomádas]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
luni η--ε-τέρα η Δ______ η Δ-υ-έ-α --------- η Δευτέρα 0
ē-Deut--a ē D______ ē D-u-é-a --------- ē Deutéra
marţi η Τρ--η η Τ____ η Τ-ί-η ------- η Τρίτη 0
ē --ítē ē T____ ē T-í-ē ------- ē Trítē
miercuri η-Τε--ρτη η Τ______ η Τ-τ-ρ-η --------- η Τετάρτη 0
ē -e--rtē ē T______ ē T-t-r-ē --------- ē Tetártē
joi η Π---τη η Π_____ η Π-μ-τ- -------- η Πέμπτη 0
ē P-m--ē ē P_____ ē P-m-t- -------- ē Pémptē
vineri η-Πα-ασκευή η Π________ η Π-ρ-σ-ε-ή ----------- η Παρασκευή 0
ē----a--e-ḗ ē P________ ē P-r-s-e-ḗ ----------- ē Paraskeuḗ
sâmbătă το-Σά----ο τ_ Σ______ τ- Σ-β-α-ο ---------- το Σάββατο 0
t- S-bb-to t_ S______ t- S-b-a-o ---------- to Sábbato
duminică η Κυ---κή η Κ______ η Κ-ρ-α-ή --------- η Κυριακή 0
ē -yriakḗ ē K______ ē K-r-a-ḗ --------- ē Kyriakḗ
săptămâna η---δ-μ--α η ε_______ η ε-δ-μ-δ- ---------- η εβδομάδα 0
ē----om-da ē e_______ ē e-d-m-d- ---------- ē ebdomáda
de luni până duminică α---Δ----ρα έω---υ-ι-κή α__ Δ______ έ__ Κ______ α-ό Δ-υ-έ-α έ-ς Κ-ρ-α-ή ----------------------- από Δευτέρα έως Κυριακή 0
a-ó --------éōs--y----ḗ a__ D______ é__ K______ a-ó D-u-é-a é-s K-r-a-ḗ ----------------------- apó Deutéra éōs Kyriakḗ
Prima zi este luni. Η ---τ- μέρα είν-- η Δ------. Η π____ μ___ ε____ η Δ_______ Η π-ώ-η μ-ρ- ε-ν-ι η Δ-υ-έ-α- ----------------------------- Η πρώτη μέρα είναι η Δευτέρα. 0
Ē-p---ē mér- --na--ē-D---ér-. Ē p____ m___ e____ ē D_______ Ē p-ṓ-ē m-r- e-n-i ē D-u-é-a- ----------------------------- Ē prṓtē méra eínai ē Deutéra.
A doua zi este marţi. Η---ύτε-η-μ----είναι-----ίτ-. Η δ______ μ___ ε____ η Τ_____ Η δ-ύ-ε-η μ-ρ- ε-ν-ι η Τ-ί-η- ----------------------------- Η δεύτερη μέρα είναι η Τρίτη. 0
Ē ----e-ē -é-a----ai - Trít-. Ē d______ m___ e____ ē T_____ Ē d-ú-e-ē m-r- e-n-i ē T-í-ē- ----------------------------- Ē deúterē méra eínai ē Trítē.
A treia zi este miercuri. Η τ--τ- μ----ε---- ---ετ-ρ-η. Η τ____ μ___ ε____ η Τ_______ Η τ-ί-η μ-ρ- ε-ν-ι η Τ-τ-ρ-η- ----------------------------- Η τρίτη μέρα είναι η Τετάρτη. 0
Ē tr-----éra-e-n-i-ē-Tet-rtē. Ē t____ m___ e____ ē T_______ Ē t-í-ē m-r- e-n-i ē T-t-r-ē- ----------------------------- Ē trítē méra eínai ē Tetártē.
A patra zi este joi. Η-τ--α-τη μ--- -ί----η-Πέ-πτ-. Η τ______ μ___ ε____ η Π______ Η τ-τ-ρ-η μ-ρ- ε-ν-ι η Π-μ-τ-. ------------------------------ Η τέταρτη μέρα είναι η Πέμπτη. 0
Ē --t-r---m--a-e--a----Pé-pt-. Ē t______ m___ e____ ē P______ Ē t-t-r-ē m-r- e-n-i ē P-m-t-. ------------------------------ Ē tétartē méra eínai ē Pémptē.
A cincea zi este vineri. Η-π---τη--έρ- είνα--η-Π-ρ----υ-. Η π_____ μ___ ε____ η Π_________ Η π-μ-τ- μ-ρ- ε-ν-ι η Π-ρ-σ-ε-ή- -------------------------------- Η πέμπτη μέρα είναι η Παρασκευή. 0
Ē-p---tē mér-----ai----a-as-eu-. Ē p_____ m___ e____ ē P_________ Ē p-m-t- m-r- e-n-i ē P-r-s-e-ḗ- -------------------------------- Ē pémptē méra eínai ē Paraskeuḗ.
A şasea zi este sâmbătă. Η-έκ-- μ-ρα --να--τ--Σάββατ-. Η έ___ μ___ ε____ τ_ Σ_______ Η έ-τ- μ-ρ- ε-ν-ι τ- Σ-β-α-ο- ----------------------------- Η έκτη μέρα είναι το Σάββατο. 0
Ē--ktē--éra--í-a--to--áb--to. Ē é___ m___ e____ t_ S_______ Ē é-t- m-r- e-n-i t- S-b-a-o- ----------------------------- Ē éktē méra eínai to Sábbato.
A şaptea zi este duminică. Η --δ--η-μ-ρ---ί-αι - -υ---κή. Η έ_____ μ___ ε____ η Κ_______ Η έ-δ-μ- μ-ρ- ε-ν-ι η Κ-ρ-α-ή- ------------------------------ Η έβδομη μέρα είναι η Κυριακή. 0
Ē éb-----m--- eínai-------a-ḗ. Ē é_____ m___ e____ ē K_______ Ē é-d-m- m-r- e-n-i ē K-r-a-ḗ- ------------------------------ Ē ébdomē méra eínai ē Kyriakḗ.
Săptămâna are şapte zile. Η-ε-δ-μά-α έχ-ι -π-- ---ρε-. Η ε_______ έ___ ε___ η______ Η ε-δ-μ-δ- έ-ε- ε-τ- η-έ-ε-. ---------------------------- Η εβδομάδα έχει επτά ημέρες. 0
Ē eb-o--d- -ch-i---t--ē-éres. Ē e_______ é____ e___ ē______ Ē e-d-m-d- é-h-i e-t- ē-é-e-. ----------------------------- Ē ebdomáda échei eptá ēméres.
Noi lucrăm doar cinci zile. Δο-λεύ-υ-ε-μόνο--έ--ε ημ-ρε-. Δ_________ μ___ π____ η______ Δ-υ-ε-ο-μ- μ-ν- π-ν-ε η-έ-ε-. ----------------------------- Δουλεύουμε μόνο πέντε ημέρες. 0
D-uleú-ume--óno-pént- ēm----. D_________ m___ p____ ē______ D-u-e-o-m- m-n- p-n-e ē-é-e-. ----------------------------- Douleúoume móno pénte ēméres.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Greacă (1-100) MP3 Greacă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!