Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   hy շաբաթվա օրեր

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [ինը]

9 [iny]

շաբաթվա օրեր

[shabat’va orer]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
luni երկ-ւ---թի ե_________ ե-կ-ւ-ա-թ- ---------- երկուշաբթի 0
ye-ku---b-’i y___________ y-r-u-h-b-’- ------------ yerkushabt’i
marţi եր-քշ--թի ե________ ե-ե-շ-բ-ի --------- երեքշաբթի 0
ye--k----b--i y____________ y-r-k-s-a-t-i ------------- yerek’shabt’i
miercuri չոր----բթի չ_________ չ-ր-ք-ա-թ- ---------- չորեքշաբթի 0
ch-vo--k’---b--i c_______________ c-’-o-e-’-h-b-’- ---------------- ch’vorek’shabt’i
joi հ---շ-բթի հ________ հ-ն-շ-բ-ի --------- հինգշաբթի 0
h--g-ha---i h__________ h-n-s-a-t-i ----------- hingshabt’i
vineri ո--բ-թ ո_____ ո-ր-ա- ------ ուրբաթ 0
u-b--’ u_____ u-b-t- ------ urbat’
sâmbătă շա-աթ շ____ շ-բ-թ ----- շաբաթ 0
s----t’ s______ s-a-a-’ ------- shabat’
duminică կ-ր--ի կ_____ կ-ր-կ- ------ կիրակի 0
k--a-i k_____ k-r-k- ------ kiraki
săptămâna մի --բ-թ մ_ շ____ մ- շ-բ-թ -------- մի շաբաթ 0
mi shabat’ m_ s______ m- s-a-a-’ ---------- mi shabat’
de luni până duminică ե-կուշ-բ-իի- -ին-- -ի--կի ե___________ մ____ կ_____ ե-կ-ւ-ա-թ-ի- մ-ն-և կ-ր-կ- ------------------------- երկուշաբթիից մինչև կիրակի 0
y-rk-s-a-t-i--s’ m-n-h’y----ir-ki y_______________ m________ k_____ y-r-u-h-b-’-i-s- m-n-h-y-v k-r-k- --------------------------------- yerkushabt’iits’ minch’yev kiraki
Prima zi este luni. Ա-ա-ի- օ-ը-ե--ու---թի- -: Ա_____ օ__ ե__________ է_ Ա-ա-ի- օ-ը ե-կ-ւ-ա-թ-ն է- ------------------------- Առաջին օրը երկուշաբթին է: 0
Arra-i--o-- y-r-u-h-bt’-n-e A______ o__ y____________ e A-r-j-n o-y y-r-u-h-b-’-n e --------------------------- Arrajin ory yerkushabt’in e
A doua zi este marţi. Ե--րորդ --- ե-ե---բ-ի- -: Ե______ օ__ ե_________ է_ Ե-կ-ո-դ օ-ը ե-ե-շ-բ-ի- է- ------------------------- Երկրորդ օրը երեքշաբթին է: 0
Y-r-r--- ory --rek-sh--t’---e Y_______ o__ y_____________ e Y-r-r-r- o-y y-r-k-s-a-t-i- e ----------------------------- Yerkrord ory yerek’shabt’in e
A treia zi este miercuri. Ե---րդ ------րեքշ-բթ-- է: Ե_____ օ__ չ__________ է_ Ե-ր-ր- օ-ը չ-ր-ք-ա-թ-ն է- ------------------------- Երրորդ օրը չորեքշաբթին է: 0
Yer-o-d o-y -h’vore--s-a-t-in-e Y______ o__ c________________ e Y-r-o-d o-y c-’-o-e-’-h-b-’-n e ------------------------------- Yerrord ory ch’vorek’shabt’in e
A patra zi este joi. Չորր--դ-օ-- -------թ---է: Չ______ օ__ հ_________ է_ Չ-ր-ո-դ օ-ը հ-ն-շ-բ-ի- է- ------------------------- Չորրորդ օրը հինգշաբթին է: 0
C-----ror---ry hing-h-bt-i--e C_________ o__ h___________ e C-’-o-r-r- o-y h-n-s-a-t-i- e ----------------------------- Ch’vorrord ory hingshabt’in e
A cincea zi este vineri. Հ---ե-ո-- օրը ---բ--ն -: Հ________ օ__ ո______ է_ Հ-ն-ե-ո-դ օ-ը ո-ր-ա-ն է- ------------------------ Հինգերորդ օրը ուրբաթն է: 0
H-n-e---d ory ----t-n e H________ o__ u______ e H-n-e-o-d o-y u-b-t-n e ----------------------- Hingerord ory urbat’n e
A şasea zi este sâmbătă. Վ--եր-ր- օ-ը շաբ-թն է: Վ_______ օ__ շ_____ է_ Վ-ց-ր-ր- օ-ը շ-բ-թ- է- ---------------------- Վեցերորդ օրը շաբաթն է: 0
Vet-----or--or---hab--’--e V__________ o__ s_______ e V-t-’-e-o-d o-y s-a-a-’- e -------------------------- Vets’yerord ory shabat’n e
A şaptea zi este duminică. Յոթերո-- --ը -ի-ա-----: Յ_______ օ__ կ______ է_ Յ-թ-ր-ր- օ-ը կ-ր-կ-ն է- ----------------------- Յոթերորդ օրը կիրակին է: 0
Y-t-y-rord--r---iraki- e Y_________ o__ k______ e Y-t-y-r-r- o-y k-r-k-n e ------------------------ Yot’yerord ory kirakin e
Săptămâna are şapte zile. Շ--ա-ն-ու-ի --թ օ-: Շ_____ ո___ յ__ օ__ Շ-բ-թ- ո-ն- յ-թ օ-: ------------------- Շաբաթն ունի յոթ օր: 0
Sha-a-’-------ot’ or S_______ u__ y___ o_ S-a-a-’- u-i y-t- o- -------------------- Shabat’n uni yot’ or
Noi lucrăm doar cinci zile. Մե-ք---խ--ո-մ-ե-- -ի-յ- -ին---ր: Մ___ ա_______ ե__ մ____ հ___ օ__ Մ-ն- ա-խ-տ-ւ- ե-ք մ-ա-ն հ-ն- օ-: -------------------------------- Մենք աշխատում ենք միայն հինգ օր: 0
Men---a-hkha----y--k- --a-----n---r M____ a________ y____ m____ h___ o_ M-n-’ a-h-h-t-m y-n-’ m-a-n h-n- o- ----------------------------------- Menk’ ashkhatum yenk’ miayn hing or

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Armeană (1-100) MP3 Armeană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!