Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   mk Денови во седмицата

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9 [девет]

9 [dyevyet]

Денови во седмицата

[Dyenovi vo syedmitzata]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
luni по-----н-к п_________ п-н-д-л-и- ---------- понеделник 0
p-n--dye-n-k p___________ p-n-e-y-l-i- ------------ ponyedyelnik
marţi в-ор-ик в______ в-о-н-к ------- вторник 0
v-orn-k v______ v-o-n-k ------- vtornik
miercuri с-е-а с____ с-е-а ----- среда 0
sryeda s_____ s-y-d- ------ sryeda
joi ч--врт-к ч_______ ч-т-р-о- -------- четврток 0
c----vr--k c_________ c-y-t-r-o- ---------- chyetvrtok
vineri п-ток п____ п-т-к ----- петок 0
p----k p_____ p-e-o- ------ pyetok
sâmbătă са--та с_____ с-б-т- ------ сабота 0
sa-ota s_____ s-b-t- ------ sabota
duminică н-д--а н_____ н-д-л- ------ недела 0
ny-d-e-a n_______ n-e-y-l- -------- nyedyela
săptămâna с---ица с______ с-д-и-а ------- седмица 0
s--d-i-za s________ s-e-m-t-a --------- syedmitza
de luni până duminică о- ----де-ник д- нед--а о_ п_________ д_ н_____ о- п-н-д-л-и- д- н-д-л- ----------------------- од понеделник до недела 0
o- -on----e--ik--o-n-edy--a o_ p___________ d_ n_______ o- p-n-e-y-l-i- d- n-e-y-l- --------------------------- od ponyedyelnik do nyedyela
Prima zi este luni. Пр-и-- д-н---п-н-д-л-и-. П_____ д__ е п__________ П-в-о- д-н е п-н-д-л-и-. ------------------------ Првиот ден е понеделник. 0
Prviot--y-n ye-p--ye-ye--i-. P_____ d___ y_ p____________ P-v-o- d-e- y- p-n-e-y-l-i-. ---------------------------- Prviot dyen ye ponyedyelnik.
A doua zi este marţi. Вт--иот---- е-в-----к. В______ д__ е в_______ В-о-и-т д-н е в-о-н-к- ---------------------- Вториот ден е вторник. 0
V-oriot-d-e--ye----rn--. V______ d___ y_ v_______ V-o-i-t d-e- y- v-o-n-k- ------------------------ Vtoriot dyen ye vtornik.
A treia zi este miercuri. Т-ети---д---- с-е--. Т______ д__ е с_____ Т-е-и-т д-н е с-е-а- -------------------- Третиот ден е среда. 0
T----iot --en ye srye-a. T_______ d___ y_ s______ T-y-t-o- d-e- y- s-y-d-. ------------------------ Tryetiot dyen ye sryeda.
A patra zi este joi. Ч-т-р---т--е- - четврток. Ч________ д__ е ч________ Ч-т-р-и-т д-н е ч-т-р-о-. ------------------------- Четвртиот ден е четврток. 0
C-yet-r-i-t---en y- c-ye--r-o-. C__________ d___ y_ c__________ C-y-t-r-i-t d-e- y- c-y-t-r-o-. ------------------------------- Chyetvrtiot dyen ye chyetvrtok.
A cincea zi este vineri. Петт--т -ен е-пе--к. П______ д__ е п_____ П-т-и-т д-н е п-т-к- -------------------- Петтиот ден е петок. 0
Py-tt--- -yen--- p-e-o-. P_______ d___ y_ p______ P-e-t-o- d-e- y- p-e-o-. ------------------------ Pyettiot dyen ye pyetok.
A şasea zi este sâmbătă. Ш--тиот--е- ----б-та. Ш______ д__ е с______ Ш-с-и-т д-н е с-б-т-. --------------------- Шестиот ден е сабота. 0
Sh---tiot -ye---e -a-o-a. S________ d___ y_ s______ S-y-s-i-t d-e- y- s-b-t-. ------------------------- Shyestiot dyen ye sabota.
A şaptea zi este duminică. Сед--от -ен --не----. С______ д__ е н______ С-д-и-т д-н е н-д-л-. --------------------- Седмиот ден е недела. 0
S-edmi-t -y-n ye-nyed-el-. S_______ d___ y_ n________ S-e-m-o- d-e- y- n-e-y-l-. -------------------------- Syedmiot dyen ye nyedyela.
Săptămâna are şapte zile. Сед--ца-а-и-а--е-ум----а. С________ и__ с____ д____ С-д-и-а-а и-а с-д-м д-н-. ------------------------- Седмицата има седум дена. 0
S-e-m----ta---a-s-edo------na. S__________ i__ s______ d_____ S-e-m-t-a-a i-a s-e-o-m d-e-a- ------------------------------ Syedmitzata ima syedoom dyena.
Noi lucrăm doar cinci zile. Н---ра-----е-само п---дена. Н__ р_______ с___ п__ д____ Н-е р-б-т-м- с-м- п-т д-н-. --------------------------- Ние работиме само пет дена. 0
Ni-e rab--imye-sa-o-py-t----n-. N___ r________ s___ p___ d_____ N-y- r-b-t-m-e s-m- p-e- d-e-a- ------------------------------- Niye rabotimye samo pyet dyena.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Macedoneană (1-100) MP3 Macedoneană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!