Dicționar de expresii

ro Zilele săptămânii   »   zh 一周的七天

9 [nouă]

Zilele săptămânii

Zilele săptămânii

9[九]

9 [Jiǔ]

一周的七天

[yīzhōu de qītiān]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Chineză (Simplificată) Joaca Mai mult
luni 星期一 星-- 星-一 --- 星期一 0
x-ngq- yī x----- y- x-n-q- y- --------- xīngqí yī
marţi 星-二 星-- 星-二 --- 星期二 0
xīn-----r x-------- x-n-q-'-r --------- xīngqí'èr
miercuri 星-三 星-- 星-三 --- 星期三 0
x-n-qí-ān x-------- x-n-q-s-n --------- xīngqísān
joi 星期四 星-- 星-四 --- 星期四 0
xīng---ì x------- x-n-q-s- -------- xīngqísì
vineri 星-五 星-- 星-五 --- 星期五 0
xī---í-ǔ x------- x-n-q-w- -------- xīngqíwǔ
sâmbătă 星期六 星-- 星-六 --- 星期六 0
x-ngqíl-ù x-------- x-n-q-l-ù --------- xīngqíliù
duminică 星-日-天 星---- 星-日-天 ----- 星期日/天 0
x--g---ì----ān x-------- t--- x-n-q-r-/ t-ā- -------------- xīngqírì/ tiān
săptămâna 周--期/-拜 周------ 周-星-/-拜 ------- 周/星期/礼拜 0
z---/ xī-gqí/--ǐb-i z---- x------ l---- z-ō-/ x-n-q-/ l-b-i ------------------- zhōu/ xīngqí/ lǐbài
de luni până duminică 从 周一-到 -- -------- -期天 从 周- 到 周- /- 星-- 到 星-- 从 周- 到 周- /- 星-一 到 星-天 ---------------------- 从 周一 到 周日 /从 星期一 到 星期天 0
cón- -h--y--d-o z--- --/-có-g------í yī-----xī-gqí-iān c--- z----- d-- z--- r-- c--- x----- y- d-- x--------- c-n- z-ō-y- d-o z-ō- r-/ c-n- x-n-q- y- d-o x-n-q-t-ā- ------------------------------------------------------ cóng zhōuyī dào zhōu rì/ cóng xīngqí yī dào xīngqítiān
Prima zi este luni. 第-天-是--期--。 第-- 是 星-- 。 第-天 是 星-一 。 ----------- 第一天 是 星期一 。 0
d--yī --ān--hì--īngqí--ī. d- y- t--- s-- x----- y-- d- y- t-ā- s-ì x-n-q- y-. ------------------------- dì yī tiān shì xīngqí yī.
A doua zi este marţi. 第-天-- -期--。 第-- 是 星-- 。 第-天 是 星-二 。 ----------- 第二天 是 星期二 。 0
Dì èr ---n s-- xīng--'-r. D- è- t--- s-- x--------- D- è- t-ā- s-ì x-n-q-'-r- ------------------------- Dì èr tiān shì xīngqí'èr.
A treia zi este miercuri. 第-- ---期三 。 第-- 是 星-- 。 第-天 是 星-三 。 ----------- 第三天 是 星期三 。 0
Dì--ān--------ì-x--g-ísā-. D- s-- t--- s-- x--------- D- s-n t-ā- s-ì x-n-q-s-n- -------------------------- Dì sān tiān shì xīngqísān.
A patra zi este joi. 第四天-是--期四 。 第-- 是 星-- 。 第-天 是 星-四 。 ----------- 第四天 是 星期四 。 0
Dì-sì-ti-n sh- x-n-----. D- s- t--- s-- x-------- D- s- t-ā- s-ì x-n-q-s-. ------------------------ Dì sì tiān shì xīngqísì.
A cincea zi este vineri. 第-- --星-五 。 第-- 是 星-- 。 第-天 是 星-五 。 ----------- 第五天 是 星期五 。 0
D---- t-ā- sh-----g-íwǔ. D- w- t--- s-- x-------- D- w- t-ā- s-ì x-n-q-w-. ------------------------ Dì wǔ tiān shì xīngqíwǔ.
A şasea zi este sâmbătă. 第---- --六 。 第-- 是 星-- 。 第-天 是 星-六 。 ----------- 第六天 是 星期六 。 0
Dì liù-ti-- -hì -ī-gqíl-ù. D- l-- t--- s-- x--------- D- l-ù t-ā- s-ì x-n-q-l-ù- -------------------------- Dì liù tiān shì xīngqíliù.
A şaptea zi este duminică. 第七- - -期天 。 第-- 是 星-- 。 第-天 是 星-天 。 ----------- 第七天 是 星期天 。 0
D--q-ti-- --------qí---n. D- q----- s-- x---------- D- q-t-ā- s-ì x-n-q-t-ā-. ------------------------- Dì qītiān shì xīngqítiān.
Săptămâna are şapte zile. 一个----有 七- 。 一- 星- 有 七- 。 一- 星- 有 七- 。 ------------ 一个 星期 有 七天 。 0
Yīg- -īng-- --u-qī--iān. Y--- x----- y-- q- t---- Y-g- x-n-q- y-u q- t-ā-. ------------------------ Yīgè xīngqí yǒu qī tiān.
Noi lucrăm doar cinci zile. 我- - -作--天-。 我- 只 工- 五- 。 我- 只 工- 五- 。 ------------ 我们 只 工作 五天 。 0
W-me- -h- g-----ò wǔ-t-ā-. W---- z-- g------ w- t---- W-m-n z-ǐ g-n-z-ò w- t-ā-. -------------------------- Wǒmen zhǐ gōngzuò wǔ tiān.

Proiectul limbii esperanto

Engleza este astăzi cea mai vorbită limbă din lume. Toată lumea ar trebui să poată comunica cu ajutorul ei. Dar există şi alte limbi care vor să atingă acest scop. De exemplu, limbile construite. Limbile construite sunt elaborate şi dezvoltate în mod voit. Există aşadar un plan după care sunt create. În aceste limbi construite, sunt combinate elemente din diferite limbi. Astfel, ele ar trebui uşor de învăţat pentru cât mai mulţi oameni. Scopul fiecărei limbi construite este comunicarea internaţională. Limba construită cea mai cunoscută este esperanto. A fost prezentată pentru prima data, în 1887, la Varşovia. Fondatorul său a fost doctorul Ludwik L. Zamenhof. El considera că principala sursă a conflictelor stă în problemele de comunicare. Astfel, el a dorit să creeze o limbă care să unească oamenii. Datorită acesteia, toţi oamenii ar trebui să discute ca de la egal la egal. Pseudonimul doctorului era Dr Esperanto, cel care speră. Acest lucru arată cât de mult credea în visul său. Dar ideea de înţelegere universală este mult mai veche. Până astăzi, numeroase limbi construite au fost elaborate. Acestea sunt asociate şi cu alte scopuri precum toleranţa şi drepturile omului. De fapt, esperanto este stăpânită de vorbitori din peste 120 de ţări. Dar există şi critici la adresa limbii esperanto. De exemplu, 70% din vocabular este de origine romană. Şi astfel, esperanto este în mod clar marcată de limbile indo-europene. Locutorii fac schimb de păreri şi idei cu ajutorul acestei limbi la congrese sau asociaţii. Întâlnirile şi conferinţele sunt organizate în mod regulat. Aşadar, sunteţi gata de puţin Esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? – Jes, mi parolas Esperanton tre bone!
Știați?
Engleza americană face parte din limbile vest-germanice. E un dialect nord american al limbii engleze, precum este și, de exemplu, engleza canadiană. Este limba nativă a aproximativ 300 de milioane de locuitori. Astfel, ea este limba cea mai vorbită din lume. Cu toate acestea, este foarte similară englezii britanice. Ca regulă, vorbitorii ambelor forme pot comunica între ei cu ușurință. Conversația devine dificilă doar dacă ambii interlocutori vorbesc cu dialecte locale puternice. Există și câteva diferențe între cele două forme. Acestea se aplică cu precădere la pronunție, vocabular și ortografie. În multe cazuri gramatica și punctuația deviază. Importanța englezei americane crește, comparativ cu engleza britanică. Aceasta se întâmplă în special datorită influenței mari a filmelor și muzicii nord americane. Acestea au exportat limbajul în întreaga lume, de secole. Chiar și India și Pakistan, odată colonii britanice, au adoptat "americanisme". Învățați engleza americană, este cea mai influentă limbă din lume!