Dicționar de expresii

ro Ieri – azi – mâine   »   bg вчера – днес – утре

10 [zece]

Ieri – azi – mâine

Ieri – azi – mâine

10 [десет]

10 [deset]

вчера – днес – утре

[vchera – dnes – utre]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Ieri a fost sâmbătă. Вчера-беш--съб---. В---- б--- с------ В-е-а б-ш- с-б-т-. ------------------ Вчера беше събота. 0
Vc-e-a-be--e----o-a. V----- b---- s------ V-h-r- b-s-e s-b-t-. -------------------- Vchera beshe sybota.
Ieri am fost la cinematograf. В-е-а -я---а к-н-. В---- б-- н- к---- В-е-а б-х н- к-н-. ------------------ Вчера бях на кино. 0
Vche-a-by--h n----no. V----- b---- n- k---- V-h-r- b-a-h n- k-n-. --------------------- Vchera byakh na kino.
Filmul a fost interesant. Фи-мъ---е-е --т--есе-. Ф----- б--- и--------- Ф-л-ъ- б-ш- и-т-р-с-н- ---------------------- Филмът беше интересен. 0
F---yt-b--he i-te-es-n. F----- b---- i--------- F-l-y- b-s-e i-t-r-s-n- ----------------------- Filmyt beshe interesen.
Azi este duminică. Д--с---н-----. Д--- е н------ Д-е- е н-д-л-. -------------- Днес е неделя. 0
D-e- -e--edely-. D--- y- n------- D-e- y- n-d-l-a- ---------------- Dnes ye nedelya.
Astăzi nu lucrez. Д----не --бо-я. Д--- н- р------ Д-е- н- р-б-т-. --------------- Днес не работя. 0
Dn-s ne r--o-ya. D--- n- r------- D-e- n- r-b-t-a- ---------------- Dnes ne rabotya.
Eu rămân acasă. А--ос-ав-м в-ъщи. А- о------ в----- А- о-т-в-м в-ъ-и- ----------------- Аз оставам вкъщи. 0
Az os-a--- --------. A- o------ v-------- A- o-t-v-m v-y-h-h-. -------------------- Az ostavam vkyshchi.
Mâine este luni. У-р- - п--е-елник. У--- е п---------- У-р- е п-н-д-л-и-. ------------------ Утре е понеделник. 0
U----ye po--d-ln--. U--- y- p---------- U-r- y- p-n-d-l-i-. ------------------- Utre ye ponedelnik.
Mâine lucrez din nou. Утре-а- от---о -аботя. У--- а- о----- р------ У-р- а- о-н-в- р-б-т-. ---------------------- Утре аз отново работя. 0
V p---d---ik az---nov- raboty-. V p--------- a- o----- r------- V p-n-d-l-i- a- o-n-v- r-b-t-a- ------------------------------- V ponedelnik az otnovo rabotya.
Eu lucrez la birou. Аз р-б-тя-----и-. А- р----- в о---- А- р-б-т- в о-и-. ----------------- Аз работя в офис. 0
Az rab--y--v-of--. A- r------ v o---- A- r-b-t-a v o-i-. ------------------ Az rabotya v ofis.
Cine este acesta? К---- т---? К-- е т---- К-й е т-в-? ----------- Кой е това? 0
K-y-ye--ov-? K-- y- t---- K-y y- t-v-? ------------ Koy ye tova?
Acesta este Peter. Тов--- Пе-е-. Т--- е П----- Т-в- е П-т-р- ------------- Това е Петер. 0
T--a-y--P-ter. T--- y- P----- T-v- y- P-t-r- -------------- Tova ye Peter.
Peter este student. Петер-е--т-д---. П---- е с------- П-т-р е с-у-е-т- ---------------- Петер е студент. 0
P--e- ---stu-ent. P---- y- s------- P-t-r y- s-u-e-t- ----------------- Peter ye student.
Cine este aceasta? К-- е -ова? К-- е т---- К-й е т-в-? ----------- Кой е това? 0
K-y-y--t-v-? K-- y- t---- K-y y- t-v-? ------------ Koy ye tova?
Aceasta este Martha. Т-в- -----т-. Т--- е М----- Т-в- е М-р-а- ------------- Това е Марта. 0
Tova -- ----a. T--- y- M----- T-v- y- M-r-a- -------------- Tova ye Marta.
Martha este secretară. Март--е---к----рк-. М---- е с---------- М-р-а е с-к-е-а-к-. ------------------- Марта е секретарка. 0
M---- ye-----eta-ka. M---- y- s---------- M-r-a y- s-k-e-a-k-. -------------------- Marta ye sekretarka.
Peter şi Martha sunt prieteni. Пет-р---Ма-т- -------тел-. П---- и М---- с- п-------- П-т-р и М-р-а с- п-и-т-л-. -------------------------- Петер и Марта са приятели. 0
P-ter-- Ma-ta-sa priy----i. P---- i M---- s- p--------- P-t-r i M-r-a s- p-i-a-e-i- --------------------------- Peter i Marta sa priyateli.
Peter este prietenul Marthei. П-т-- ----и-т-ля- на М---а. П---- е п-------- н- М----- П-т-р е п-и-т-л-т н- М-р-а- --------------------------- Петер е приятелят на Марта. 0
Pe--r-y--priyat------n- M-r-a. P---- y- p---------- n- M----- P-t-r y- p-i-a-e-y-t n- M-r-a- ------------------------------ Peter ye priyatelyat na Marta.
Martha este prietena lui Peter. М-рт-------ят--к-та н--П----. М---- е п---------- н- П----- М-р-а е п-и-т-л-а-а н- П-т-р- ----------------------------- Марта е приятелката на Петер. 0
Ma-t- y- p-i-a-el-a-a n--Pete-. M---- y- p----------- n- P----- M-r-a y- p-i-a-e-k-t- n- P-t-r- ------------------------------- Marta ye priyatelkata na Peter.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţaţi în timpul somnului

Astăzi, limbile străine fac parte din cultura generală. Însă dacă învăţarea nu ar fi atât de complicată! Pentru cei care întâmpină dificultăţi, avem veşti bune! Cel mai bine învăţăm în timp ce dormim! Mai multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Şi ne putem folosi de acest lucru atunci când vine vorba de învăţarea limbilor străine. În timpul somnului, procesăm experienţele trăite în timpul zilei. Creierul nostru analizează noile experienţe. Tot ceea ce am trăit este încă o dată gândit. Cu această ocazie, noul conţinut se fixează în creierul nostru. Memorăm foarte bine tot ceea ce a fost văzut înainte de a adormi. Iată de ce este bine să repetăm lucrurile importante seara. Fiecare fază din timpul somnului este responsabilă de un conţinut particular. Somnul REM favorizează învăţarea psihomotorie. Din această categorie fac parte muzica şi sportul. În schimb, învăţarea cunoştiinţelor pure are loc în timpul somnului profund. Este momentul în care tot ceea ce am învăţat este revizuit. Chiar şi vocabularul sau gramatica! Atunci când învăţăm limbi străine, creierul nostru lucrează foarte intens. Trebuie să memoreze cuvinte şi reguli noi. Toate acestea sunt revăzute în timpul somnului. Cercetătorii denumesc acest proces teoria Replay. Dar este important să dormim bine. Corpul şi mintea trebuie să se odihnească corespunzător. Doar aşa, creierul poate să lucreze eficient. Putem spune că un somn bun asigură o bună performanţă memoriei. În timp ce noi ne odihnim, creierul nostru este încă activ... Aşadar: Gute Nacht, good night, buona notte, dobrou noc!
Știați?
Engleza britanică este forma limbii engleze vorbită în Marea Britanie. Face parte din limbile vest-germanice. Este limba nativă a circa 60 de milioane de oameni. Deviază de engleza americană doar în câteva aspecte. Engleza este considerată o limbă pluricentrică. Aceasta înseamnă că este o limbă care are multiple forme standard. Diferența se referă la pronunție, vocabular și ortografie, de exemplu. Engleza britanică are multe dialecte care diferă, în unele cazuri, foarte mult. Pentru mult timp vorbitorii de dialecte au fost considerați needucați și nu și-au putut găsi un loc de muncă. Astăzi lucrurile sunt diferite, deși dialectele joacă încă un rol în Marea Britanie. Engleza britanică a fost mult influențată de franceză. Aceasta datează din timpul cuceririlor normande din 1066. În schimb, Marea Britanie și-a făcut cunoscută limba pe multe continente, prin coloniile administrate. Astfel, Engleza a devenit una din cele mai importante limbi din lume, în doar câteva secole. Învățați engleza, dar originalul, vă rugăm!