Dicționar de expresii

ro Activităţi   »   be Род заняткаў

13 [treisprezece]

Activităţi

Activităţi

13 [трынаццаць]

13 [trynatstsats’]

Род заняткаў

[Rod zanyatkau]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Ce face Martha? Ч-м займ-е-ца-Мар-а? Ч-- з-------- М----- Ч-м з-й-а-ц-а М-р-а- -------------------- Чым займаецца Марта? 0
Chym--a--aet-tsa-Ma--a? C--- z---------- M----- C-y- z-y-a-t-t-a M-r-a- ----------------------- Chym zaymaetstsa Marta?
Ea lucrează în birou. Я-- -р-ц-е ў--ф-с-. Я-- п----- ў о----- Я-а п-а-у- ў о-і-е- ------------------- Яна працуе ў офісе. 0
Ya----r--s---u-of---. Y--- p------ u o----- Y-n- p-a-s-e u o-і-e- --------------------- Yana pratsue u ofіse.
Ea lucrează la calculator. Я----р-цу--з--ка-п-ют----. Я-- п----- з- к----------- Я-а п-а-у- з- к-м-’-т-р-м- -------------------------- Яна працуе за камп’ютэрам. 0
Y-n-----t-u--za k---’--t--a-. Y--- p------ z- k------------ Y-n- p-a-s-e z- k-m-’-u-e-a-. ----------------------------- Yana pratsue za kamp’yuteram.
Unde este Martha? Д-е М----? Д-- М----- Д-е М-р-а- ---------- Дзе Марта? 0
D-e -a---? D-- M----- D-e M-r-a- ---------- Dze Marta?
La cinematograf. У к-н-. У к---- У к-н-. ------- У кіно. 0
U-----. U k---- U k-n-. ------- U kіno.
Se uită la un film. Яна г---зі---ф--ьм. Я-- г------- ф----- Я-а г-я-з-ц- ф-л-м- ------------------- Яна глядзіць фільм. 0
Ya---g---d----- -----. Y--- g--------- f----- Y-n- g-y-d-і-s- f-l-m- ---------------------- Yana glyadzіts’ fіl’m.
Ce face Peter? Чым -ай-а-цца --т-р? Ч-- з-------- П----- Ч-м з-й-а-ц-а П-т-р- -------------------- Чым займаецца Петэр? 0
Ch-- za---e--t-- -et-r? C--- z---------- P----- C-y- z-y-a-t-t-a P-t-r- ----------------------- Chym zaymaetstsa Peter?
El studiază la universitate. Ён -учыц-а--а --ів-р--т-ц-. Ё- в------ в- у------------ Ё- в-ч-ц-а в- у-і-е-с-т-ц-. --------------------------- Ён вучыцца ва універсітэце. 0
En---c----ts---a-u---er---e-se. E- v--------- v- u------------- E- v-c-y-s-s- v- u-і-e-s-t-t-e- ------------------------------- En vuchytstsa va unіversіtetse.
El studiază limbi. Ё- -ы--ч-- мовы. Ё- в------ м---- Ё- в-в-ч-е м-в-. ---------------- Ён вывучае мовы. 0
E---yvuch-- m--y. E- v------- m---- E- v-v-c-a- m-v-. ----------------- En vyvuchae movy.
Unde este Peter? Д--------? Д-- П----- Д-е П-т-р- ---------- Дзе Петэр? 0
D-e -eter? D-- P----- D-e P-t-r- ---------- Dze Peter?
În cafenea. У-кав-рні. У к------- У к-в-р-і- ---------- У кавярні. 0
U k--y-rnі. U k-------- U k-v-a-n-. ----------- U kavyarnі.
El bea cafea. Ё---’-----у. Ё- п-- к---- Ё- п-е к-в-. ------------ Ён п’е каву. 0
E- p’e kav-. E- p-- k---- E- p-e k-v-. ------------ En p’e kavu.
Unde merg ei cu plăcere? К-ды -н--л-б-ць х-д----? К--- я-- л----- х------- К-д- я-ы л-б-ц- х-д-і-ь- ------------------------ Куды яны любяць хадзіць? 0
K-dy-ya-- l-u-yat---khadz---’? K--- y--- l-------- k--------- K-d- y-n- l-u-y-t-’ k-a-z-t-’- ------------------------------ Kudy yany lyubyats’ khadzіts’?
La concert. Н- кан-э-т. Н- к------- Н- к-н-э-т- ----------- На канцэрт. 0
Na---n-s-rt. N- k-------- N- k-n-s-r-. ------------ Na kantsert.
Ei ascultă cu plăcere muzică. Ян- люб--ь ----а---муз-к-. Я-- л----- с------ м------ Я-ы л-б-ц- с-у-а-ь м-з-к-. -------------------------- Яны любяць слухаць музыку. 0
Ya-y----b-ats--s---hats- -uz-k-. Y--- l-------- s-------- m------ Y-n- l-u-y-t-’ s-u-h-t-’ m-z-k-. -------------------------------- Yany lyubyats’ slukhats’ muzyku.
Unde nu merg ei cu plăcere? Куд- яны-не люб-ц--ха--і--? К--- я-- н- л----- х------- К-д- я-ы н- л-б-ц- х-д-і-ь- --------------------------- Куды яны не любяць хадзіць? 0
K----ya----- --uby-t----h-d-і---? K--- y--- n- l-------- k--------- K-d- y-n- n- l-u-y-t-’ k-a-z-t-’- --------------------------------- Kudy yany ne lyubyats’ khadzіts’?
La discotecă. Н- д---а-эк-. Н- д--------- Н- д-с-а-э-у- ------------- На дыскатэку. 0
N- dys--t-ku. N- d--------- N- d-s-a-e-u- ------------- Na dyskateku.
Ei nu dansează cu plăcere. І- -- --д----ц---та-ц-в-ць. І- н- п--------- т--------- І- н- п-д-б-е-ц- т-н-а-а-ь- --------------------------- Ім не падабаецца танцаваць. 0
І- n--p-dab-ets-----a-t-a--ts-. І- n- p----------- t----------- І- n- p-d-b-e-s-s- t-n-s-v-t-’- ------------------------------- Іm ne padabaetstsa tantsavats’.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile creole

Ştiaţi că limba germană se vorbeşte şi în zona Pacificului de Sud? Chiar este adevărat! În anumite zone din Papua-Noua Guinee şi Australia, se vorbeşte Unserdeutsch. Este o limbă creolă. Limbile creole apar în situaţii de contact ale limbilor. Adică, atunci când se întâlnesc mai mult limbi. Numeroase limbi creole aproape au dispărut. Dar în întreaga lume, aproximativ 15 milioane de oameni vorbesc încă o limbă creolă. Limbile creole sunt întotdeauna limbi materne. Dar acest lucru nu este valabil şi în cazul limbilor Pidgin. Limbile Pidgin sunt forme foarte reduse ale limbii. Ele nu servesc decât pentru o comunicare de bază. Majoritatea limbilor creole au apărut în perioada colonială. Iată de ce acestea se bazează de multe ori pe limbile europene. O caracteristică a limbilor creole este vocabularul limitat. Limbile creole au, de asemenea, propriul lor sistem fonologic. Gramatica limbilor creole este foarte mult simplificată. Regulile complicate sunt pur şi simplu ignorate de locutori. Fiecare limbă creolă este o componentă importantă din identitatea noastră naţională. Iată de ce literatura creolă este atât de bogată. Pentru lingvişti, limbile creole sunt foarte interesante. Deoarece ele indică cum se nasc şi cum dispar limbile. Astfel, putem observa evoluţia unei limbi pornind de la limbile creole. Ele arată că o limbă se poate schimba sau adapta. Disciplina care studiază limbile creole se numeşte creolistică sau creologie. Una dintre frazele creole cele mai cunoscute provine din Jamaica. Bob Marley a făcut-o celebră în întreaga lume. O cunoaşteţi? Este No woman, no cry! =(No, woman, don't cry!)
Știați?
Finlandeza este limba nativă a aproximativ 5 milioane de oameni. Este considerată o limbă fino-ugrică. Este înrudită bine cu estona, dar slab înrudită cu ungara. Ca limbă uralică, se diferențiază foarte clar de limbile indo-germanice. Un exemplu este aglutinarea structurii lingvistice. Asta înseamnă că funcțiile gramaticale sunt exprimate prin silabe sufixate. Așa se formează cuvintele tipice pentru limba finlandeză. O altă trăsătură de bază a limbii finlandeze este faptul că are multe vocale. Gramatica finlandeză distinge între 15 cazuri diferite. Este important să separați clar sunetele lungi de cele scurte în intonație. Finlandeza scrisă și cea vorbită diferă între ele. Acest fenomen este mai puțin pronunțat, totuși, ca la alte limbi europene. Toate acestea fac ca finlandeză să nu fie o limbă ușor de învățat. Dar toate regulile se respectă consistent. Iar lucrul fain la finlandeză este că e complet logică!