Dicționar de expresii

ro Activităţi   »   uk Види діяльності

13 [treisprezece]

Activităţi

Activităţi

13 [тринадцять]

13 [trynadtsyatʹ]

Види діяльності

[Vydy diyalʹnosti]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Ce face Martha? Що-р--ить-Ма-та? Щ- р----- М----- Щ- р-б-т- М-р-а- ---------------- Що робить Марта? 0
Sh--- robyt- -art-? S---- r----- M----- S-c-o r-b-t- M-r-a- ------------------- Shcho robytʹ Marta?
Ea lucrează în birou. Во-а ----ю--- о-і--. В--- п----- в о----- В-н- п-а-ю- в о-і-і- -------------------- Вона працює в офісі. 0
V-na-p-atsy--- --o-isi. V--- p-------- v o----- V-n- p-a-s-u-e v o-i-i- ----------------------- Vona pratsyuye v ofisi.
Ea lucrează la calculator. В-на п--ц-- з- комп--т---м. В--- п----- з- к----------- В-н- п-а-ю- з- к-м-’-т-р-м- --------------------------- Вона працює за комп’ютером. 0
V--a-prats---- -a -omp-y---ro-. V--- p-------- z- k------------ V-n- p-a-s-u-e z- k-m-'-u-e-o-. ------------------------------- Vona pratsyuye za komp'yuterom.
Unde este Martha? Де Ма-та? Д- М----- Д- М-р-а- --------- Де Марта? 0
De-Marta? D- M----- D- M-r-a- --------- De Marta?
La cinematograf. У-к---. У к---- У к-н-. ------- У кіно. 0
U -ino. U k---- U k-n-. ------- U kino.
Se uită la un film. Вон----в--ьс- фільм. В--- д------- ф----- В-н- д-в-т-с- ф-л-м- -------------------- Вона дивиться фільм. 0
V-n- -y--tʹ--a-f-lʹm. V--- d-------- f----- V-n- d-v-t-s-a f-l-m- --------------------- Vona dyvytʹsya filʹm.
Ce face Peter? Щ- -о-ит--П-т-о? Щ- р----- П----- Щ- р-б-т- П-т-о- ---------------- Що робить Петро? 0
Sh-h- rob-tʹ Petr-? S---- r----- P----- S-c-o r-b-t- P-t-o- ------------------- Shcho robytʹ Petro?
El studiază la universitate. В-н навча-ть-----у-івер-----і. В-- н--------- в у------------ В-н н-в-а-т-с- в у-і-е-с-т-т-. ------------------------------ Він навчається в університеті. 0
V-n na--------sya-- un-v---yt---. V-- n------------ v u------------ V-n n-v-h-y-t-s-a v u-i-e-s-t-t-. --------------------------------- Vin navchayetʹsya v universyteti.
El studiază limbi. Ві- вивчає-----. В-- в----- м---- В-н в-в-а- м-в-. ---------------- Він вивчає мови. 0
V-n-v-v-hay- ----. V-- v------- m---- V-n v-v-h-y- m-v-. ------------------ Vin vyvchaye movy.
Unde este Peter? Де--е-р-? Д- П----- Д- П-т-о- --------- Де Петро? 0
D- P-t-o? D- P----- D- P-t-o- --------- De Petro?
În cafenea. У-каф-. У к---- У к-ф-. ------- У кафе. 0
U-k-fe. U k---- U k-f-. ------- U kafe.
El bea cafea. В-н---є каву. В-- п-- к---- В-н п-є к-в-. ------------- Він п’є каву. 0
V-n--ʺy- -avu. V-- p--- k---- V-n p-y- k-v-. -------------- Vin pʺye kavu.
Unde merg ei cu plăcere? Ку---в-ни-л--ля----о--т-? К--- в--- л------ х------ К-д- в-н- л-б-я-ь х-д-т-? ------------------------- Куди вони люблять ходити? 0
K-dy ---y----bly-tʹ---o----? K--- v--- l-------- k------- K-d- v-n- l-u-l-a-ʹ k-o-y-y- ---------------------------- Kudy vony lyublyatʹ khodyty?
La concert. На к-нцерти. Н- к-------- Н- к-н-е-т-. ------------ На концерти. 0
Na -ont-er--. N- k--------- N- k-n-s-r-y- ------------- Na kontserty.
Ei ascultă cu plăcere muzică. В-н--любл--ь с-у--т- --з-к-. В--- л------ с------ м------ В-н- л-б-я-ь с-у-а-и м-з-к-. ---------------------------- Вони люблять слухати музику. 0
V-n-----bly-t- -l-khaty --zyk-. V--- l-------- s------- m------ V-n- l-u-l-a-ʹ s-u-h-t- m-z-k-. ------------------------------- Vony lyublyatʹ slukhaty muzyku.
Unde nu merg ei cu plăcere? Ку-и вони--е-л-б-я-- --ди-и? К--- в--- н- л------ х------ К-д- в-н- н- л-б-я-ь х-д-т-? ---------------------------- Куди вони не люблять ходити? 0
K--- -on--n- -y--l-at--k-o-yt-? K--- v--- n- l-------- k------- K-d- v-n- n- l-u-l-a-ʹ k-o-y-y- ------------------------------- Kudy vony ne lyublyatʹ khodyty?
La discotecă. Н----с-о--ку. Н- д--------- Н- д-с-о-е-у- ------------- На дискотеку. 0
Na--ys--te--. N- d--------- N- d-s-o-e-u- ------------- Na dyskoteku.
Ei nu dansează cu plăcere. Вон- -е лю-лять--а----а--. В--- н- л------ т--------- В-н- н- л-б-я-ь т-н-ю-а-и- -------------------------- Вони не люблять танцювати. 0
V-ny ne-l--b--atʹ----ts-uv-ty. V--- n- l-------- t----------- V-n- n- l-u-l-a-ʹ t-n-s-u-a-y- ------------------------------ Vony ne lyublyatʹ tantsyuvaty.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile creole

Ştiaţi că limba germană se vorbeşte şi în zona Pacificului de Sud? Chiar este adevărat! În anumite zone din Papua-Noua Guinee şi Australia, se vorbeşte Unserdeutsch. Este o limbă creolă. Limbile creole apar în situaţii de contact ale limbilor. Adică, atunci când se întâlnesc mai mult limbi. Numeroase limbi creole aproape au dispărut. Dar în întreaga lume, aproximativ 15 milioane de oameni vorbesc încă o limbă creolă. Limbile creole sunt întotdeauna limbi materne. Dar acest lucru nu este valabil şi în cazul limbilor Pidgin. Limbile Pidgin sunt forme foarte reduse ale limbii. Ele nu servesc decât pentru o comunicare de bază. Majoritatea limbilor creole au apărut în perioada colonială. Iată de ce acestea se bazează de multe ori pe limbile europene. O caracteristică a limbilor creole este vocabularul limitat. Limbile creole au, de asemenea, propriul lor sistem fonologic. Gramatica limbilor creole este foarte mult simplificată. Regulile complicate sunt pur şi simplu ignorate de locutori. Fiecare limbă creolă este o componentă importantă din identitatea noastră naţională. Iată de ce literatura creolă este atât de bogată. Pentru lingvişti, limbile creole sunt foarte interesante. Deoarece ele indică cum se nasc şi cum dispar limbile. Astfel, putem observa evoluţia unei limbi pornind de la limbile creole. Ele arată că o limbă se poate schimba sau adapta. Disciplina care studiază limbile creole se numeşte creolistică sau creologie. Una dintre frazele creole cele mai cunoscute provine din Jamaica. Bob Marley a făcut-o celebră în întreaga lume. O cunoaşteţi? Este No woman, no cry! =(No, woman, don't cry!)
Știați?
Finlandeza este limba nativă a aproximativ 5 milioane de oameni. Este considerată o limbă fino-ugrică. Este înrudită bine cu estona, dar slab înrudită cu ungara. Ca limbă uralică, se diferențiază foarte clar de limbile indo-germanice. Un exemplu este aglutinarea structurii lingvistice. Asta înseamnă că funcțiile gramaticale sunt exprimate prin silabe sufixate. Așa se formează cuvintele tipice pentru limba finlandeză. O altă trăsătură de bază a limbii finlandeze este faptul că are multe vocale. Gramatica finlandeză distinge între 15 cazuri diferite. Este important să separați clar sunetele lungi de cele scurte în intonație. Finlandeza scrisă și cea vorbită diferă între ele. Acest fenomen este mai puțin pronunțat, totuși, ca la alte limbi europene. Toate acestea fac ca finlandeză să nu fie o limbă ușor de învățat. Dar toate regulile se respectă consistent. Iar lucrul fain la finlandeză este că e complet logică!