Dicționar de expresii

ro Fructe şi alimente   »   el Φρούτα και τρόφιμα

15 [cincisprezece]

Fructe şi alimente

Fructe şi alimente

15 [δεκαπέντε]

15 [dekapénte]

Φρούτα και τρόφιμα

[Phroúta kai tróphima]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
Eu am o căpşună. Έ---μία φρ-----. Έ-- μ-- φ------- Έ-ω μ-α φ-ά-υ-α- ---------------- Έχω μία φράουλα. 0
É-hō-----phráoul-. É--- m-- p-------- É-h- m-a p-r-o-l-. ------------------ Échō mía phráoula.
Eu am un kiwi şi un pepene. Έ-ω -ν- ακτ--ίδ---κι-έν- π-π-ν-. Έ-- έ-- α-------- κ- έ-- π------ Έ-ω έ-α α-τ-ν-δ-ο κ- έ-α π-π-ν-. -------------------------------- Έχω ένα ακτινίδιο κι ένα πεπόνι. 0
É----é-- -kt----i--k- éna pe-ón-. É--- é-- a-------- k- é-- p------ É-h- é-a a-t-n-d-o k- é-a p-p-n-. --------------------------------- Échō éna aktinídio ki éna pepóni.
Eu am o portocală şi un grapefruit. Έχω έν-----τ-κ-λ- και-ένα γ-ρ----ρ-υτ. Έ-- έ-- π-------- κ-- έ-- γ----------- Έ-ω έ-α π-ρ-ο-ά-ι κ-ι έ-α γ-ρ-ι-φ-ο-τ- -------------------------------------- Έχω ένα πορτοκάλι και ένα γκρέιπφρουτ. 0
Échō-én--p-r--k----ka--é-- -kréi-phrou-. É--- é-- p-------- k-- é-- n------------ É-h- é-a p-r-o-á-i k-i é-a n-r-i-p-r-u-. ---------------------------------------- Échō éna portokáli kai éna nkréipphrout.
Eu am un măr şi un mango. Έχω -να --λο-κα---να---νγ--. Έ-- έ-- μ--- κ-- έ-- μ------ Έ-ω έ-α μ-λ- κ-ι έ-α μ-ν-κ-. ---------------------------- Έχω ένα μήλο και ένα μάνγκο. 0
Éch---na mḗ-o---i én------nk-. É--- é-- m--- k-- é-- m------- É-h- é-a m-l- k-i é-a m-n-n-o- ------------------------------ Échō éna mḗlo kai éna mán'nko.
Eu am o banană şi un ananas. Έχ- ----μ-α--ν- κ-- -ν-ν -ν---. Έ-- μ-- μ------ κ-- έ--- α----- Έ-ω μ-α μ-α-ά-α κ-ι έ-α- α-α-ά- ------------------------------- Έχω μία μπανάνα και έναν ανανά. 0
Éch- -í- m--n--- -ai é-an an---. É--- m-- m------ k-- é--- a----- É-h- m-a m-a-á-a k-i é-a- a-a-á- -------------------------------- Échō mía mpanána kai énan ananá.
Eu fac o salată de fructe. Φτι-χ-- ------ο--οσ-λ--α. Φ------ μ-- φ------------ Φ-ι-χ-ω μ-α φ-ο-τ-σ-λ-τ-. ------------------------- Φτιάχνω μία φρουτοσαλάτα. 0
P-t-á-hnō -í- p-r--t--alá--. P-------- m-- p------------- P-t-á-h-ō m-a p-r-u-o-a-á-a- ---------------------------- Phtiáchnō mía phroutosaláta.
Eu mănânc o pâine prăjită. Τρ-ω ένα το--. Τ--- έ-- τ---- Τ-ώ- έ-α τ-σ-. -------------- Τρώω ένα τοστ. 0
Tr-ō --- t--t. T--- é-- t---- T-ṓ- é-a t-s-. -------------- Trṓō éna tost.
Eu mănânc o pâine prăjită cu unt. Τρ-ω---- --σ- μ-----τυ--. Τ--- έ-- τ--- μ- β------- Τ-ώ- έ-α τ-σ- μ- β-ύ-υ-ο- ------------------------- Τρώω ένα τοστ με βούτυρο. 0
Trṓ---n--to-t -e boú---o. T--- é-- t--- m- b------- T-ṓ- é-a t-s- m- b-ú-y-o- ------------------------- Trṓō éna tost me boútyro.
Eu mănânc o pâine prăjită cu unt şi gem. Τ--ω έν- -οστ -ε---ύτυ-ο---ι-μα-μ-λ---. Τ--- έ-- τ--- μ- β------ κ-- μ--------- Τ-ώ- έ-α τ-σ- μ- β-ύ-υ-ο κ-ι μ-ρ-ε-ά-α- --------------------------------------- Τρώω ένα τοστ με βούτυρο και μαρμελάδα. 0
Trṓō-é-a tos--me b-út--o k---marme-á-a. T--- é-- t--- m- b------ k-- m--------- T-ṓ- é-a t-s- m- b-ú-y-o k-i m-r-e-á-a- --------------------------------------- Trṓō éna tost me boútyro kai marmeláda.
Eu mănânc un sandviş. Τ-ώ---να--άντου--ς. Τ--- έ-- σ--------- Τ-ώ- έ-α σ-ν-ο-ι-ς- ------------------- Τρώω ένα σάντουιτς. 0
T--- -n- -án-----s. T--- é-- s--------- T-ṓ- é-a s-n-o-i-s- ------------------- Trṓō éna sántouits.
Eu mănânc un sandviş cu margarină. Τρώω έ-- ----ο--τ- με -α-γ-ρ-ν-. Τ--- έ-- σ-------- μ- μ--------- Τ-ώ- έ-α σ-ν-ο-ι-ς μ- μ-ρ-α-ί-η- -------------------------------- Τρώω ένα σάντουιτς με μαργαρίνη. 0
T--- én- -á---u--- ---ma-g-r---. T--- é-- s-------- m- m--------- T-ṓ- é-a s-n-o-i-s m- m-r-a-í-ē- -------------------------------- Trṓō éna sántouits me margarínē.
Eu mănânc un sandviş cu margarină şi roşii. Τρ-ω--------το-ι----ε-μ-ργα-ίνη--α---τ-μ-τ-. Τ--- έ-- σ-------- μ- μ-------- κ-- ν------- Τ-ώ- έ-α σ-ν-ο-ι-ς μ- μ-ρ-α-ί-η κ-ι ν-ο-ά-α- -------------------------------------------- Τρώω ένα σάντουιτς με μαργαρίνη και ντομάτα. 0
Tr---é-a-s--toui-- -e m-rga-ínē-k-- n--m--a. T--- é-- s-------- m- m-------- k-- n------- T-ṓ- é-a s-n-o-i-s m- m-r-a-í-ē k-i n-o-á-a- -------------------------------------------- Trṓō éna sántouits me margarínē kai ntomáta.
Noi avem nevoie de pâine şi orez. Χ-ει--όμα--ε ψωμί -αι-ρύ--. Χ----------- ψ--- κ-- ρ---- Χ-ε-α-ό-α-τ- ψ-μ- κ-ι ρ-ζ-. --------------------------- Χρειαζόμαστε ψωμί και ρύζι. 0
C--e-az---ste psōm----i -ýz-. C------------ p---- k-- r---- C-r-i-z-m-s-e p-ō-í k-i r-z-. ----------------------------- Chreiazómaste psōmí kai rýzi.
Noi avem nevoie de peşte şi friptură. Χ-ε-αζ-μ---- ψά-ι--αι μπρ---λε-. Χ----------- ψ--- κ-- μ--------- Χ-ε-α-ό-α-τ- ψ-ρ- κ-ι μ-ρ-ζ-λ-ς- -------------------------------- Χρειαζόμαστε ψάρι και μπριζόλες. 0
C----azóm-ste-ps--- --i mp--zó--s. C------------ p---- k-- m--------- C-r-i-z-m-s-e p-á-i k-i m-r-z-l-s- ---------------------------------- Chreiazómaste psári kai mprizóles.
Noi avem nevoie de pizza şi spaghete. Χ-ειαζ-μαστε-π--σα-και--α-αρό--α. Χ----------- π---- κ-- μ--------- Χ-ε-α-ό-α-τ- π-τ-α κ-ι μ-κ-ρ-ν-α- --------------------------------- Χρειαζόμαστε πίτσα και μακαρόνια. 0
C-r-i--óm-s-e-p--s- k-i m---r-n--. C------------ p---- k-- m--------- C-r-i-z-m-s-e p-t-a k-i m-k-r-n-a- ---------------------------------- Chreiazómaste pítsa kai makarónia.
De ce mai avem nevoie? Τι άλλο --ε--ζ-μα-τε; Τ- ά--- χ------------ Τ- ά-λ- χ-ε-α-ό-α-τ-; --------------------- Τι άλλο χρειαζόμαστε; 0
T- állo -h--i-----s--? T- á--- c------------- T- á-l- c-r-i-z-m-s-e- ---------------------- Ti állo chreiazómaste?
Avem nevoie de morcovi şi roşii pentru supă. Χρ----ό---τε----ότ- κ-ι -τ-μ-τ-ς --α τ- --ύ--. Χ----------- κ----- κ-- ν------- γ-- τ- σ----- Χ-ε-α-ό-α-τ- κ-ρ-τ- κ-ι ν-ο-ά-ε- γ-α τ- σ-ύ-α- ---------------------------------------------- Χρειαζόμαστε καρότα και ντομάτες για τη σούπα. 0
C---i-zóm--t- k-r--a-ka- n-o-áte- -----ē--o--a. C------------ k----- k-- n------- g-- t- s----- C-r-i-z-m-s-e k-r-t- k-i n-o-á-e- g-a t- s-ú-a- ----------------------------------------------- Chreiazómaste karóta kai ntomátes gia tē soúpa.
Unde este un supermarket? Π-ύ-υ-ά-χε- σ-ύπερ-μάρ-ε-; Π-- υ------ σ----- μ------ Π-ύ υ-ά-χ-ι σ-ύ-ε- μ-ρ-ε-; -------------------------- Πού υπάρχει σούπερ μάρκετ; 0
Poú ypá-c-e---oú--r--árket? P-- y------- s----- m------ P-ú y-á-c-e- s-ú-e- m-r-e-? --------------------------- Poú ypárchei soúper márket?

Media şi Limba

Limba noastră este influenţată şi de media. Noutăţile media joacă un rol foarte important. Prin SMS, email-uri şi chat-uri, s-a dezvoltat o nouă limbă. Această limbă mediatică este desigur diferită de la o ţară la alta. Anumite caracteristici se regăsesc în toate limbile mediatice. Mai presus de toate, viteza este cel mai important lucru pentru noi, ca utilizatori. Deşi scriem, vrem să generăm o comunicare vie. Adică, dorim să schimbăm informaţii cât mai rapid posibil. În acest fel, stimulăm o situaţie de conversaţie reală. Iar limba noastră dezvoltă un caracter oral. Cuvintele sau frazele sunt adesea abreviate. Regulile de gramatică şi punctuaţie sunt aproape mereu ignorate. Ortografia este mai liberă, uneori prepoziţiile dispar în totalitate. În limba mediatică, sentimentele sunt rar exprimate verbal. Preferăm să utilizăm aşa-numitele emoticon-uri. Acestea sunt simboluri pentru a arăta ceea ce simţim în acel moment. Există şi coduri proprii pentru SMS-uri şi un jargon pentru comunicarea pe chat-uri. Iată de ce limba mediatică este o limbă foarte limitată. Dar este utilizată aproximativ în aceeaşi manieră de toţi utilizatorii. Studiile arată că nivelul de inteligenţă sau de educaţie nu joacă niciun rol. Mai ales tinerii sunt cei cărora le place să utilizeze limba mediatică. De aceea, criticii consideră că limba noastră este în pericol. Ştiinţa vede acest fenomen într-o manieră mai puţin pesimistă. Căci copiii ştiu să facă diferenţa atunci când trebuie să scrie. Experţii cred că limba mediatică are chiar avantaje. Deoarece ea poate favoriza competenţa lingvistică şi creativitatea copiilor. Astăzi, scriem din nou mai mult, dar nu prin scrisori, ci prin email-uri! Ne bucurăm de acest lucru!
Știați?
Limba georgiană e vorbită de aproximativ 4 milioane de oameni. Georgiana este considerată o limbă caucaziană, de sud. Este scrisă cu sistemul său semiotic propriu, alfabetul Georgian. Sistemul de scriere are 33 de litere. Ele au aceeași secvențialitate ca și alfabetul grecesc. Cu toate acestea, sistemul georgian de scriere este derivat, cel mai probabil, din cel aramaic. În georgiană este tipic să ai multe consoane care urmează una după alta. Multe cuvinte georgiene sunt dificil de pronunțat de către străini. Gramatica nu este întotdeauna ușoară. Ea conține numeroase elemente care nu există în nici o altă limbă. Vocabularul georgian spune multe despre istoria Caucazului. Conține și numeroase cuvinte împrumutate din alte limbi. Printre acestea, din greacă, persană, arabă, rusă și turcă. Dar ce este special la georgiană este lunga sa tradiție. Georgiana este printre cele mai vechi limbi din lumea civilizată!