Dicționar de expresii

ro Fructe şi alimente   »   et Puuviljad ja toiduained

15 [cincisprezece]

Fructe şi alimente

Fructe şi alimente

15 [viisteist]

Puuviljad ja toiduained

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Estonă Joaca Mai mult
Eu am o căpşună. Mul on--a-sik-s. M-- o- m-------- M-l o- m-a-i-a-. ---------------- Mul on maasikas. 0
Eu am un kiwi şi un pepene. M-l -- ----- j- -e-o-. M-- o- k---- j- m----- M-l o- k-i-i j- m-l-n- ---------------------- Mul on kiivi ja melon. 0
Eu am o portocală şi un grapefruit. M---on--p-l-i-----g----. M-- o- a------ j- g----- M-l o- a-e-s-n j- g-e-p- ------------------------ Mul on apelsin ja greip. 0
Eu am un măr şi un mango. M-l on õ-- ja -a---. M-- o- õ-- j- m----- M-l o- õ-n j- m-n-o- -------------------- Mul on õun ja mango. 0
Eu am o banană şi un ananas. M-l----b---an j---n-na--. M-- o- b----- j- a------- M-l o- b-n-a- j- a-a-a-s- ------------------------- Mul on banaan ja ananass. 0
Eu fac o salată de fructe. Ma---e------ilja---at-t. M- t--- p--------------- M- t-e- p-u-i-j-s-l-t-t- ------------------------ Ma teen puuviljasalatit. 0
Eu mănânc o pâine prăjită. M----ö- rö-ts---. M- s--- r-------- M- s-ö- r-s-s-i-. ----------------- Ma söön röstsaia. 0
Eu mănânc o pâine prăjită cu unt. Ma--öö---õiga --sts---. M- s--- v---- r-------- M- s-ö- v-i-a r-s-s-i-. ----------------------- Ma söön võiga röstsaia. 0
Eu mănânc o pâine prăjită cu unt şi gem. M- -ö----õi -a-mar---aa---a-rö------. M- s--- v-- j- m----------- r-------- M- s-ö- v-i j- m-r-e-a-d-g- r-s-s-i-. ------------------------------------- Ma söön või ja marmelaadiga röstsaia. 0
Eu mănânc un sandviş. Ma --ön-v--l-iba. M- s--- v-------- M- s-ö- v-i-e-b-. ----------------- Ma söön võileiba. 0
Eu mănânc un sandviş cu margarină. Ma s--n -a-g-r--n-ga-v-i--iba. M- s--- m----------- v-------- M- s-ö- m-r-a-i-n-g- v-i-e-b-. ------------------------------ Ma söön margariiniga võileiba. 0
Eu mănânc un sandviş cu margarină şi roşii. Ma----n m--g----ni -a to-ati-- --i-e---. M- s--- m--------- j- t------- v-------- M- s-ö- m-r-a-i-n- j- t-m-t-g- v-i-e-b-. ---------------------------------------- Ma söön margariini ja tomatiga võileiba. 0
Noi avem nevoie de pâine şi orez. Me---o----j- -e-b- -- ri--i. M--- o- v--- l---- j- r----- M-i- o- v-j- l-i-a j- r-i-i- ---------------------------- Meil on vaja leiba ja riisi. 0
Noi avem nevoie de peşte şi friptură. M-i- o- v-j--k-la-ja ------. M--- o- v--- k--- j- s------ M-i- o- v-j- k-l- j- s-e-k-. ---------------------------- Meil on vaja kala ja steike. 0
Noi avem nevoie de pizza şi spaghete. Me-l on va-- p-t-at j- -pag-t--. M--- o- v--- p----- j- s-------- M-i- o- v-j- p-t-a- j- s-a-e-t-. -------------------------------- Meil on vaja pitsat ja spagette. 0
De ce mai avem nevoie? M-da----- -----v--a on? M--- m--- v--- v--- o-- M-d- m-i- v-e- v-j- o-? ----------------------- Mida meil veel vaja on? 0
Avem nevoie de morcovi şi roşii pentru supă. M--l -n --pi ja-k---orga----d ja-to-a---- ----. M--- o- s--- j---- p--------- j- t------- v---- M-i- o- s-p- j-o-s p-r-a-d-i- j- t-m-t-i- v-j-. ----------------------------------------------- Meil on supi jaoks porgandeid ja tomateid vaja. 0
Unde este un supermarket? Kus-a--b-----lu-? K-- a--- k------- K-s a-u- k-u-l-s- ----------------- Kus asub kauplus? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Media şi Limba

Limba noastră este influenţată şi de media. Noutăţile media joacă un rol foarte important. Prin SMS, email-uri şi chat-uri, s-a dezvoltat o nouă limbă. Această limbă mediatică este desigur diferită de la o ţară la alta. Anumite caracteristici se regăsesc în toate limbile mediatice. Mai presus de toate, viteza este cel mai important lucru pentru noi, ca utilizatori. Deşi scriem, vrem să generăm o comunicare vie. Adică, dorim să schimbăm informaţii cât mai rapid posibil. În acest fel, stimulăm o situaţie de conversaţie reală. Iar limba noastră dezvoltă un caracter oral. Cuvintele sau frazele sunt adesea abreviate. Regulile de gramatică şi punctuaţie sunt aproape mereu ignorate. Ortografia este mai liberă, uneori prepoziţiile dispar în totalitate. În limba mediatică, sentimentele sunt rar exprimate verbal. Preferăm să utilizăm aşa-numitele emoticon-uri. Acestea sunt simboluri pentru a arăta ceea ce simţim în acel moment. Există şi coduri proprii pentru SMS-uri şi un jargon pentru comunicarea pe chat-uri. Iată de ce limba mediatică este o limbă foarte limitată. Dar este utilizată aproximativ în aceeaşi manieră de toţi utilizatorii. Studiile arată că nivelul de inteligenţă sau de educaţie nu joacă niciun rol. Mai ales tinerii sunt cei cărora le place să utilizeze limba mediatică. De aceea, criticii consideră că limba noastră este în pericol. Ştiinţa vede acest fenomen într-o manieră mai puţin pesimistă. Căci copiii ştiu să facă diferenţa atunci când trebuie să scrie. Experţii cred că limba mediatică are chiar avantaje. Deoarece ea poate favoriza competenţa lingvistică şi creativitatea copiilor. Astăzi, scriem din nou mai mult, dar nu prin scrisori, ci prin email-uri! Ne bucurăm de acest lucru!
Știați?
Limba georgiană e vorbită de aproximativ 4 milioane de oameni. Georgiana este considerată o limbă caucaziană, de sud. Este scrisă cu sistemul său semiotic propriu, alfabetul Georgian. Sistemul de scriere are 33 de litere. Ele au aceeași secvențialitate ca și alfabetul grecesc. Cu toate acestea, sistemul georgian de scriere este derivat, cel mai probabil, din cel aramaic. În georgiană este tipic să ai multe consoane care urmează una după alta. Multe cuvinte georgiene sunt dificil de pronunțat de către străini. Gramatica nu este întotdeauna ușoară. Ea conține numeroase elemente care nu există în nici o altă limbă. Vocabularul georgian spune multe despre istoria Caucazului. Conține și numeroase cuvinte împrumutate din alte limbi. Printre acestea, din greacă, persană, arabă, rusă și turcă. Dar ce este special la georgiană este lunga sa tradiție. Georgiana este printre cele mai vechi limbi din lumea civilizată!