Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   el Εποχές και καιρός

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [δεκαέξι]

16 [dekaéxi]

Εποχές και καιρός

[Epochés kai kairós]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: Α-τέ----ναι ο- --ο---: Α---- ε---- ο- ε------ Α-τ-ς ε-ν-ι ο- ε-ο-έ-: ---------------------- Αυτές είναι οι εποχές: 0
Au-és e--a- o--epo-hé-: A---- e---- o- e------- A-t-s e-n-i o- e-o-h-s- ----------------------- Autés eínai oi epochés:
primăvara, vara, Η-ά-οιξη- -ο---λο--ί-ι, Η ά------ τ- κ--------- Η ά-ο-ξ-, τ- κ-λ-κ-ί-ι- ----------------------- Η άνοιξη, το καλοκαίρι, 0
Ē-án-i-ē, -o-kal-kaíri, Ē á------ t- k--------- Ē á-o-x-, t- k-l-k-í-i- ----------------------- Ē ánoixē, to kalokaíri,
toamna şi iarna. το-φθ-νόπωρο κ-ι - -ε--ώνας. τ- φ-------- κ-- ο χ-------- τ- φ-ι-ό-ω-ο κ-ι ο χ-ι-ώ-α-. ---------------------------- το φθινόπωρο και ο χειμώνας. 0
to -hth---p-ro-k---o--hei--n--. t- p---------- k-- o c--------- t- p-t-i-ó-ō-o k-i o c-e-m-n-s- ------------------------------- to phthinópōro kai o cheimṓnas.
Vara este fierbinte. Το --λοκ---ι --ναι ζεσ--. Τ- κ-------- ε---- ζ----- Τ- κ-λ-κ-ί-ι ε-ν-ι ζ-σ-ό- ------------------------- Το καλοκαίρι είναι ζεστό. 0
T- k-l--a--- -í-a- -e--ó. T- k-------- e---- z----- T- k-l-k-í-i e-n-i z-s-ó- ------------------------- To kalokaíri eínai zestó.
Vara bate soarele. Το ---ο----- ----ει ο ---ος. Τ- κ-------- λ----- ο ή----- Τ- κ-λ-κ-ί-ι λ-μ-ε- ο ή-ι-ς- ---------------------------- Το καλοκαίρι λάμπει ο ήλιος. 0
To -al-kaír-----p-i - -li--. T- k-------- l----- o ḗ----- T- k-l-k-í-i l-m-e- o ḗ-i-s- ---------------------------- To kalokaíri lámpei o ḗlios.
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. Το-καλ--αίρ- -ας--------να -ε--ατ--ε. Τ- κ-------- μ-- α----- ν- π--------- Τ- κ-λ-κ-ί-ι μ-ς α-έ-ε- ν- π-ρ-α-ά-ε- ------------------------------------- Το καλοκαίρι μας αρέσει να περπατάμε. 0
To -alo---r-------r-s-- na----p-t-m-. T- k-------- m-- a----- n- p--------- T- k-l-k-í-i m-s a-é-e- n- p-r-a-á-e- ------------------------------------- To kalokaíri mas arései na perpatáme.
Iarna este rece. Ο ----ώνα- ε---ι --ύ-ς. Ο χ------- ε---- κ----- Ο χ-ι-ώ-α- ε-ν-ι κ-ύ-ς- ----------------------- Ο χειμώνας είναι κρύος. 0
O-che-mṓ-as--ínai k-ý--. O c-------- e---- k----- O c-e-m-n-s e-n-i k-ý-s- ------------------------ O cheimṓnas eínai krýos.
Iarna ninge sau plouă. Το---ει--να-χι---ζ-ι-ή β---ε-. Τ-- χ------ χ------- ή β------ Τ-ν χ-ι-ώ-α χ-ο-ί-ε- ή β-έ-ε-. ------------------------------ Τον χειμώνα χιονίζει ή βρέχει. 0
T-- ----m-na -hioní--i----réch--. T-- c------- c-------- ḗ b------- T-n c-e-m-n- c-i-n-z-i ḗ b-é-h-i- --------------------------------- Ton cheimṓna chionízei ḗ bréchei.
Iarna stăm cu plăcere acasă. Τ-ν χ--μ-να---ς -ρέσ-- ---μ-ν-υμ- στο-σπ---. Τ-- χ------ μ-- α----- ν- μ------ σ-- σ----- Τ-ν χ-ι-ώ-α μ-ς α-έ-ε- ν- μ-ν-υ-ε σ-ο σ-ί-ι- -------------------------------------------- Τον χειμώνα μας αρέσει να μένουμε στο σπίτι. 0
T-n--hei---a-m-- ---s-i-na-----um---to -p-t-. T-- c------- m-- a----- n- m------ s-- s----- T-n c-e-m-n- m-s a-é-e- n- m-n-u-e s-o s-í-i- --------------------------------------------- Ton cheimṓna mas arései na ménoume sto spíti.
Este rece. Κ-------ύο. Κ---- κ---- Κ-ν-ι κ-ύ-. ----------- Κάνει κρύο. 0
Ká--i-k-ýo. K---- k---- K-n-i k-ý-. ----------- Kánei krýo.
Plouă. Β-έ--ι. Β------ Β-έ-ε-. ------- Βρέχει. 0
Bréchei. B------- B-é-h-i- -------- Bréchei.
Bate vântul. Φυ-άει. Φ------ Φ-σ-ε-. ------- Φυσάει. 0
Phys-e-. P------- P-y-á-i- -------- Physáei.
Este cald. Κάνε---έ--η. Κ---- ζ----- Κ-ν-ι ζ-σ-η- ------------ Κάνει ζέστη. 0
K-nei -ést-. K---- z----- K-n-i z-s-ē- ------------ Kánei zéstē.
Este însorit. Έχ-- -λι-----ιακά-α. Έ--- ή--- / λ------- Έ-ε- ή-ι- / λ-α-ά-α- -------------------- Έχει ήλιο / λιακάδα. 0
Éc-ei ḗ----/----kád-. É---- ḗ--- / l------- É-h-i ḗ-i- / l-a-á-a- --------------------- Échei ḗlio / liakáda.
Este senin. Έ--- λίγη--υννε-ιά. Έ--- λ--- σ-------- Έ-ε- λ-γ- σ-ν-ε-ι-. ------------------- Έχει λίγη συννεφιά. 0
Éc----------ynnephi-. É---- l--- s--------- É-h-i l-g- s-n-e-h-á- --------------------- Échei lígē synnephiá.
Cum este astăzi vremea? Τι-και---κά-ε- -ή----; Τ- κ---- κ---- σ------ Τ- κ-ι-ό κ-ν-ι σ-μ-ρ-; ---------------------- Τι καιρό κάνει σήμερα; 0
Ti -a-r--k--e- s-m--a? T- k---- k---- s------ T- k-i-ó k-n-i s-m-r-? ---------------------- Ti kairó kánei sḗmera?
Astăzi este rece. Σ-μ-ρ- ---ε- κρ-ο. Σ----- κ---- κ---- Σ-μ-ρ- κ-ν-ι κ-ύ-. ------------------ Σήμερα κάνει κρύο. 0
Sḗ-era-káne---rýo. S----- k---- k---- S-m-r- k-n-i k-ý-. ------------------ Sḗmera kánei krýo.
Astăzi este cald. Σ--ε---κά--ι-ζέ--η. Σ----- κ---- ζ----- Σ-μ-ρ- κ-ν-ι ζ-σ-η- ------------------- Σήμερα κάνει ζέστη. 0
Sḗ-era --nei-z--t-. S----- k---- z----- S-m-r- k-n-i z-s-ē- ------------------- Sḗmera kánei zéstē.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.