Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   el Εποχές και καιρός

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [δεκαέξι]

16 [dekaéxi]

Εποχές και καιρός

[Epochés kai kairós]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: Α-τές-ε-ν-ι ο------έ-: Α____ ε____ ο_ ε______ Α-τ-ς ε-ν-ι ο- ε-ο-έ-: ---------------------- Αυτές είναι οι εποχές: 0
A---s -í-ai--i--p---és: A____ e____ o_ e_______ A-t-s e-n-i o- e-o-h-s- ----------------------- Autés eínai oi epochés:
primăvara, vara, Η---ο--η--τ- -αλ--α-ρι, Η ά______ τ_ κ_________ Η ά-ο-ξ-, τ- κ-λ-κ-ί-ι- ----------------------- Η άνοιξη, το καλοκαίρι, 0
Ē-áno------o--a---aí-i, Ē á______ t_ k_________ Ē á-o-x-, t- k-l-k-í-i- ----------------------- Ē ánoixē, to kalokaíri,
toamna şi iarna. τ- ------ω-ο-και-----ι--νας. τ_ φ________ κ__ ο χ________ τ- φ-ι-ό-ω-ο κ-ι ο χ-ι-ώ-α-. ---------------------------- το φθινόπωρο και ο χειμώνας. 0
t-----h----ōr- -ai-o c--im--a-. t_ p__________ k__ o c_________ t- p-t-i-ó-ō-o k-i o c-e-m-n-s- ------------------------------- to phthinópōro kai o cheimṓnas.
Vara este fierbinte. Τ-----οκα-ρ---ίναι-ζε---. Τ_ κ________ ε____ ζ_____ Τ- κ-λ-κ-ί-ι ε-ν-ι ζ-σ-ό- ------------------------- Το καλοκαίρι είναι ζεστό. 0
To-k---kaír----nai ---t-. T_ k________ e____ z_____ T- k-l-k-í-i e-n-i z-s-ó- ------------------------- To kalokaíri eínai zestó.
Vara bate soarele. Τ- -αλ---ί-ι λά--ε- -----ο-. Τ_ κ________ λ_____ ο ή_____ Τ- κ-λ-κ-ί-ι λ-μ-ε- ο ή-ι-ς- ---------------------------- Το καλοκαίρι λάμπει ο ήλιος. 0
To-k-------i--á-p-- - ḗ-i-s. T_ k________ l_____ o ḗ_____ T- k-l-k-í-i l-m-e- o ḗ-i-s- ---------------------------- To kalokaíri lámpei o ḗlios.
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. Το----οκ-ί-- --ς αρ---ι-να-π--π---με. Τ_ κ________ μ__ α_____ ν_ π_________ Τ- κ-λ-κ-ί-ι μ-ς α-έ-ε- ν- π-ρ-α-ά-ε- ------------------------------------- Το καλοκαίρι μας αρέσει να περπατάμε. 0
T- --loka-ri -a- --és-i-n- pe---t--e. T_ k________ m__ a_____ n_ p_________ T- k-l-k-í-i m-s a-é-e- n- p-r-a-á-e- ------------------------------------- To kalokaíri mas arései na perpatáme.
Iarna este rece. Ο χ-ιμώνα--εί--ι--ρ---. Ο χ_______ ε____ κ_____ Ο χ-ι-ώ-α- ε-ν-ι κ-ύ-ς- ----------------------- Ο χειμώνας είναι κρύος. 0
O-ch-----a- ---a----ýo-. O c________ e____ k_____ O c-e-m-n-s e-n-i k-ý-s- ------------------------ O cheimṓnas eínai krýos.
Iarna ninge sau plouă. Το----ι---α--ι--ίζε- ή --έ-ει. Τ__ χ______ χ_______ ή β______ Τ-ν χ-ι-ώ-α χ-ο-ί-ε- ή β-έ-ε-. ------------------------------ Τον χειμώνα χιονίζει ή βρέχει. 0
T-n -h-im------i-n-z-i-ḗ br--hei. T__ c_______ c________ ḗ b_______ T-n c-e-m-n- c-i-n-z-i ḗ b-é-h-i- --------------------------------- Ton cheimṓna chionízei ḗ bréchei.
Iarna stăm cu plăcere acasă. Τ-ν-χειμ-----ας αρ-σε- ν---ένο-μ- σ-ο-σ--τι. Τ__ χ______ μ__ α_____ ν_ μ______ σ__ σ_____ Τ-ν χ-ι-ώ-α μ-ς α-έ-ε- ν- μ-ν-υ-ε σ-ο σ-ί-ι- -------------------------------------------- Τον χειμώνα μας αρέσει να μένουμε στο σπίτι. 0
T-n-che--ṓ-a mas a--s-i n--mé-oum- s-- s-í--. T__ c_______ m__ a_____ n_ m______ s__ s_____ T-n c-e-m-n- m-s a-é-e- n- m-n-u-e s-o s-í-i- --------------------------------------------- Ton cheimṓna mas arései na ménoume sto spíti.
Este rece. Κά--ι --ύο. Κ____ κ____ Κ-ν-ι κ-ύ-. ----------- Κάνει κρύο. 0
Kánei-krýo. K____ k____ K-n-i k-ý-. ----------- Kánei krýo.
Plouă. Β-----. Β______ Β-έ-ε-. ------- Βρέχει. 0
Br-c--i. B_______ B-é-h-i- -------- Bréchei.
Bate vântul. Φ---ε-. Φ______ Φ-σ-ε-. ------- Φυσάει. 0
P-y---i. P_______ P-y-á-i- -------- Physáei.
Este cald. Κάν---ζ---η. Κ____ ζ_____ Κ-ν-ι ζ-σ-η- ------------ Κάνει ζέστη. 0
K--ei -és-ē. K____ z_____ K-n-i z-s-ē- ------------ Kánei zéstē.
Este însorit. Έ--- --ι-----ι--ά-α. Έ___ ή___ / λ_______ Έ-ε- ή-ι- / λ-α-ά-α- -------------------- Έχει ήλιο / λιακάδα. 0
Échei--l-o-/--i--áda. É____ ḗ___ / l_______ É-h-i ḗ-i- / l-a-á-a- --------------------- Échei ḗlio / liakáda.
Este senin. Έ--ι -ί-η-σ--νε-ι-. Έ___ λ___ σ________ Έ-ε- λ-γ- σ-ν-ε-ι-. ------------------- Έχει λίγη συννεφιά. 0
Échei --gē s-nn-----. É____ l___ s_________ É-h-i l-g- s-n-e-h-á- --------------------- Échei lígē synnephiá.
Cum este astăzi vremea? Τ- -α-ρό---νει--ή-ερα; Τ_ κ____ κ____ σ______ Τ- κ-ι-ό κ-ν-ι σ-μ-ρ-; ---------------------- Τι καιρό κάνει σήμερα; 0
Ti -a-r--k--ei--ḗm-r-? T_ k____ k____ s______ T- k-i-ó k-n-i s-m-r-? ---------------------- Ti kairó kánei sḗmera?
Astăzi este rece. Σή-ε-α--ά-ει-κ--ο. Σ_____ κ____ κ____ Σ-μ-ρ- κ-ν-ι κ-ύ-. ------------------ Σήμερα κάνει κρύο. 0
S---ra--án-- krý-. S_____ k____ k____ S-m-r- k-n-i k-ý-. ------------------ Sḗmera kánei krýo.
Astăzi este cald. Σ-μερ--κάν-------η. Σ_____ κ____ ζ_____ Σ-μ-ρ- κ-ν-ι ζ-σ-η- ------------------- Σήμερα κάνει ζέστη. 0
S-m--a --ne- z--t-. S_____ k____ z_____ S-m-r- k-n-i z-s-ē- ------------------- Sḗmera kánei zéstē.

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.