Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   hy տարվա եղանակները և եղանակը

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [տասնվեց]

16 [tasnvets’]

տարվա եղանակները և եղանակը

[tarva yeghanaknery yev yeghanaky]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Armeană Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: Ս-ա----արվ---ղ--ակա--րն---; Ս____ տ____ ե__________ ե__ Ս-ա-ք տ-ր-ա ե-ա-ա-ա-ե-ն ե-; --------------------------- Սրանք տարվա եղանականերն են; 0
S-ank’ t---a----h-n-k--er- y-n; S_____ t____ y____________ y___ S-a-k- t-r-a y-g-a-a-a-e-n y-n- ------------------------------- Srank’ tarva yeghanakanern yen;
primăvara, vara, գ-ր---, -մա-, գ______ ա____ գ-ր-ւ-, ա-ա-, ------------- գարուն, ամառ, 0
ga-un,-a-a-r, g_____ a_____ g-r-n- a-a-r- ------------- garun, amarr,
toamna şi iarna. աշո-- --ձ-ե-: ա____ և ձ____ ա-ո-ն և ձ-ե-: ------------- աշուն և ձմեռ: 0
a---n--ev---me-r a____ y__ d_____ a-h-n y-v d-m-r- ---------------- ashun yev dzmerr
Vara este fierbinte. Ամռան- -ո- -: Ա_____ շ__ է_ Ա-ռ-ն- շ-գ է- ------------- Ամռանը շոգ է: 0
Am--a-y s--g-e A______ s___ e A-r-a-y s-o- e -------------- Amrrany shog e
Vara bate soarele. Ա-ռան----ղ--- է--րևը: Ա_____ շ_____ է ա____ Ա-ռ-ն- շ-ղ-ւ- է ա-և-: --------------------- Ամռանը շողում է արևը: 0
A--rany s--g--m-e ar--y A______ s______ e a____ A-r-a-y s-o-h-m e a-e-y ----------------------- Amrrany shoghum e arevy
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. Ա---նը -ա--ւ-քով -ն--գնո-մ--բոս-նքի: Ա_____ հ________ ե__ գ____ զ________ Ա-ռ-ն- հ-ճ-ւ-ք-վ ե-ք գ-ո-մ զ-ո-ա-ք-: ------------------------------------ Ամռանը հաճույքով ենք գնում զբոսանքի: 0
Amrr-ny ha--u-k--v -enk- g-um-zbosa--’i A______ h_________ y____ g___ z________ A-r-a-y h-c-u-k-o- y-n-’ g-u- z-o-a-k-i --------------------------------------- Amrrany hachuyk’ov yenk’ gnum zbosank’i
Iarna este rece. Ձ-ռա-ը---ւ---է: Ձ_____ ց____ է_ Ձ-ռ-ն- ց-ւ-տ է- --------------- Ձմռանը ցուրտ է: 0
Dzmr-a-y --’u---e D_______ t_____ e D-m-r-n- t-’-r- e ----------------- Dzmrrany ts’urt e
Iarna ninge sau plouă. Ձմռ----ձյո-- կ-- ----և-է-գա---: Ձ_____ ձ____ կ__ ա____ է գ_____ Ձ-ռ-ն- ձ-ո-ն կ-մ ա-ձ-և է գ-լ-ս- ------------------------------- Ձմռանը ձյուն կամ անձրև է գալիս: 0
D-m---ny----u- ka------re--e galis D_______ d____ k__ a______ e g____ D-m-r-n- d-y-n k-m a-d-r-v e g-l-s ---------------------------------- Dzmrrany dzyun kam andzrev e galis
Iarna stăm cu plăcere acasă. Ձմ-ա-ը-հ---ւ--ով-տա-ն-ե-ք---ում: Ձ_____ հ________ տ___ ե__ մ_____ Ձ-ռ-ն- հ-ճ-ւ-ք-վ տ-ն- ե-ք մ-ո-մ- -------------------------------- Ձմռանը հաճույքով տանն ենք մնում: 0
Dz------ ha---yk’o- ta-- y---- mn-m D_______ h_________ t___ y____ m___ D-m-r-n- h-c-u-k-o- t-n- y-n-’ m-u- ----------------------------------- Dzmrrany hachuyk’ov tann yenk’ mnum
Este rece. Ց-ւրտ է: Ց____ է_ Ց-ւ-տ է- -------- Ցուրտ է: 0
Ts’u-- e T_____ e T-’-r- e -------- Ts’urt e
Plouă. Ան--և-է գալ-ս: Ա____ է գ_____ Ա-ձ-և է գ-լ-ս- -------------- Անձրև է գալիս: 0
Andzr-v e-----s A______ e g____ A-d-r-v e g-l-s --------------- Andzrev e galis
Bate vântul. Քա-ոտ-է: Ք____ է_ Ք-մ-տ է- -------- Քամոտ է: 0
K-am---e K_____ e K-a-o- e -------- K’amot e
Este cald. Տ---է: Տ__ է_ Տ-ք է- ------ Տաք է: 0
Tak’-e T___ e T-k- e ------ Tak’ e
Este însorit. Արևոտ -: Ա____ է_ Ա-և-տ է- -------- Արևոտ է: 0
Are--- e A_____ e A-e-o- e -------- Arevot e
Este senin. Ար-ոտ է: Ա____ է_ Ա-և-տ է- -------- Արևոտ է: 0
Arev---e A_____ e A-e-o- e -------- Arevot e
Cum este astăzi vremea? Եղանա-- ինչպ--- է ա-ս--: Ե______ ի______ է ա_____ Ե-ա-ա-ն ի-չ-ե-ս է ա-ս-ր- ------------------------ Եղանակն ինչպե՞ս է այսօր: 0
Y--ha--k- in---pe՞s------or Y________ i________ e a____ Y-g-a-a-n i-c-’-e-s e a-s-r --------------------------- Yeghanakn inch’pe՞s e aysor
Astăzi este rece. Այսօր----րտ -: Ա____ ց____ է_ Ա-ս-ր ց-ւ-տ է- -------------- Այսօր ցուրտ է: 0
A-s-r---’--- e A____ t_____ e A-s-r t-’-r- e -------------- Aysor ts’urt e
Astăzi este cald. Ա--օր---ք-է: Ա____ տ__ է_ Ա-ս-ր տ-ք է- ------------ Այսօր տաք է: 0
Ay-or----- e A____ t___ e A-s-r t-k- e ------------ Aysor tak’ e

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.