Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   zh 四季和天气

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16[十六]

16 [Shíliù]

四季和天气

[sìjì hé tiānqì]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Chineză (Simplificată) Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: 这--一--的 -季 ： 这_ 一___ 四_ ： 这- 一-中- 四- ： ------------ 这是 一年中的 四季 ： 0
zhè--hì-yī-ni-n--hōng--e -ì--: z__ s__ y_ n___ z____ d_ s____ z-è s-ì y- n-á- z-ō-g d- s-j-: ------------------------------ zhè shì yī nián zhōng de sìjì:
primăvara, vara, 春天- -天 春__ 夏_ 春-, 夏- ------ 春天, 夏天 0
Ch-nti-n, xi-tiān C________ x______ C-ū-t-ā-, x-à-i-n ----------------- Chūntiān, xiàtiān
toamna şi iarna. 秋天 和 -天 秋_ 和 冬_ 秋- 和 冬- ------- 秋天 和 冬天 0
q-ūt-ā- -- d------n q______ h_ d_______ q-ū-i-n h- d-n-t-ā- ------------------- qiūtiān hé dōngtiān
Vara este fierbinte. 夏- --- 。 夏_ 很 热 。 夏- 很 热 。 -------- 夏天 很 热 。 0
x-à-i-n -ěn-r-. x______ h__ r__ x-à-i-n h-n r-. --------------- xiàtiān hěn rè.
Vara bate soarele. 夏- -是 出---。 夏_ 总_ 出__ 。 夏- 总- 出-阳 。 ----------- 夏天 总是 出太阳 。 0
Xi-tiā--z-n--sh------t-i-áng. X______ z___ s__ c__ t_______ X-à-i-n z-n- s-ì c-ū t-i-á-g- ----------------------------- Xiàtiān zǒng shì chū tàiyáng.
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. 夏天-我们-喜欢-去-散步-。 夏_ 我_ 喜_ 去 散_ 。 夏- 我- 喜- 去 散- 。 --------------- 夏天 我们 喜欢 去 散步 。 0
X-àt-----ǒmen--ǐhuān--ù-sà--ù. X______ w____ x_____ q_ s_____ X-à-i-n w-m-n x-h-ā- q- s-n-ù- ------------------------------ Xiàtiān wǒmen xǐhuān qù sànbù.
Iarna este rece. 冬天-很 - 。 冬_ 很 冷 。 冬- 很 冷 。 -------- 冬天 很 冷 。 0
Dōn----- h-n ---g. D_______ h__ l____ D-n-t-ā- h-n l-n-. ------------------ Dōngtiān hěn lěng.
Iarna ninge sau plouă. 冬天-下雪 或--- 。 冬_ 下_ 或 下_ 。 冬- 下- 或 下- 。 ------------ 冬天 下雪 或 下雨 。 0
D-n--iā- x----uě-h-ò --à --. D_______ x__ x__ h__ x__ y__ D-n-t-ā- x-à x-ě h-ò x-à y-. ---------------------------- Dōngtiān xià xuě huò xià yǔ.
Iarna stăm cu plăcere acasă. 冬- 我们 -欢--在 ---。 冬_ 我_ 喜_ 呆_ 家_ 。 冬- 我- 喜- 呆- 家- 。 ---------------- 冬天 我们 喜欢 呆在 家里 。 0
Dōng-i----ǒ-en ---uān-d-i --i jiālǐ. D_______ w____ x_____ d__ z__ j_____ D-n-t-ā- w-m-n x-h-ā- d-i z-i j-ā-ǐ- ------------------------------------ Dōngtiān wǒmen xǐhuān dāi zài jiālǐ.
Este rece. 天气 很-冷 天_ 很 冷 天- 很 冷 ------ 天气 很 冷 0
T-ā--ì---- --ng T_____ h__ l___ T-ā-q- h-n l-n- --------------- Tiānqì hěn lěng
Plouă. 天 在 -雨 天 在 下_ 天 在 下- ------ 天 在 下雨 0
ti---zà-x-à--ǔ t___ z_____ y_ t-ā- z-i-i- y- -------------- tiān zàixià yǔ
Bate vântul. 有-风-。 有 风 。 有 风 。 ----- 有 风 。 0
yǒu--ē--. y__ f____ y-u f-n-. --------- yǒu fēng.
Este cald. 天-暖- 。 天 暖_ 。 天 暖- 。 ------ 天 暖和 。 0
T--n -u--h-o. T___ n_______ T-ā- n-ǎ-h-o- ------------- Tiān nuǎnhuo.
Este însorit. 阳光 ----天气 。 阳_ 灿__ 天_ 。 阳- 灿-的 天- 。 ----------- 阳光 灿烂的 天气 。 0
Y--gguā-- -àn--- d--ti--qì. Y________ c_____ d_ t______ Y-n-g-ā-g c-n-à- d- t-ā-q-. --------------------------- Yángguāng cànlàn de tiānqì.
Este senin. 天气-晴- 。 天_ 晴_ 。 天- 晴- 。 ------- 天气 晴朗 。 0
T-ānq- --n-lǎ-g. T_____ q________ T-ā-q- q-n-l-n-. ---------------- Tiānqì qínglǎng.
Cum este astăzi vremea? 今天--气-怎么- ? 今_ 天_ 怎__ ? 今- 天- 怎-样 ? ----------- 今天 天气 怎么样 ? 0
Jīnti----i--q--zě----yà--? J______ t_____ z____ y____ J-n-i-n t-ā-q- z-n-e y-n-? -------------------------- Jīntiān tiānqì zěnme yàng?
Astăzi este rece. 今--天-----。 今_ 天_ 很_ 。 今- 天- 很- 。 ---------- 今天 天气 很冷 。 0
Jī-t--n-t--n-- -ě---ě-g. J______ t_____ h__ l____ J-n-i-n t-ā-q- h-n l-n-. ------------------------ Jīntiān tiānqì hěn lěng.
Astăzi este cald. 今天-天---和-。 今_ 天_ 暖_ 。 今- 天- 暖- 。 ---------- 今天 天气 暖和 。 0
Jī-tiā- t--n---n--n-u-. J______ t_____ n_______ J-n-i-n t-ā-q- n-ǎ-h-o- ----------------------- Jīntiān tiānqì nuǎnhuo.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Chineză (Simplificată) (1-100) MP3 Chineză (Simplificată) (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.