Dicționar de expresii

ro În casă   »   be У доме

17 [şaptesprezece]

În casă

În casă

17 [семнаццаць]

17 [semnatstsats’]

У доме

[U dome]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Aici este casa noastră. Вос--наш--ом. В--- н-- д--- В-с- н-ш д-м- ------------- Вось наш дом. 0
Vos’ nas- dom. V--- n--- d--- V-s- n-s- d-m- -------------- Vos’ nash dom.
Sus este acoperişul. Н-вер-е - -ах. Н------ – д--- Н-в-р-е – д-х- -------------- Наверсе – дах. 0
Nav-r-- - d---. N------ – d---- N-v-r-e – d-k-. --------------- Naverse – dakh.
Jos este pivniţa. У---е-- ---в-л. У---- – п------ У-і-е – п-д-а-. --------------- Унізе – падвал. 0
Un--e-–-p-d-a-. U---- – p------ U-і-e – p-d-a-. --------------- Unіze – padval.
În spatele casei este o grădină. З- д-мам-- ---. З- д---- – с--- З- д-м-м – с-д- --------------- За домам – сад. 0
Za-dom---– -a-. Z- d---- – s--- Z- d-m-m – s-d- --------------- Za domam – sad.
În faţa casei nu este nicio stradă. Перад---ма- н-ма -ар-г-. П---- д---- н--- д------ П-р-д д-м-м н-м- д-р-г-. ------------------------ Перад домам няма дарогі. 0
P---- -omam n---- -a-o--. P---- d---- n---- d------ P-r-d d-m-m n-a-a d-r-g-. ------------------------- Perad domam nyama darogі.
Lângă casă sunt pomi. Ка-я д-м--р-сту-- -рэ--. К--- д--- р------ д----- К-л- д-м- р-с-у-ь д-э-ы- ------------------------ Каля дома растуць дрэвы. 0
K-ly--do-- ras----’---ev-. K---- d--- r------- d----- K-l-a d-m- r-s-u-s- d-e-y- -------------------------- Kalya doma rastuts’ drevy.
Aici este locuinţa mea. Вос- -ая ква----. В--- м-- к------- В-с- м-я к-а-э-а- ----------------- Вось мая кватэра. 0
Vos---a-a-kv-t--a. V--- m--- k------- V-s- m-y- k-a-e-a- ------------------ Vos’ maya kvatera.
Aici sunt bucătăria şi baia. Вос- --хня - ----ы---ко-. В--- к---- і в---- п----- В-с- к-х-я і в-н-ы п-к-й- ------------------------- Вось кухня і ванны пакой. 0
V----k-----a-- --nn- -a-oy. V--- k------ і v---- p----- V-s- k-k-n-a і v-n-y p-k-y- --------------------------- Vos’ kukhnya і vanny pakoy.
Acolo este camera de zi şi dormitorul. Та- жылы-п-----і -п--ьня. Т-- ж--- п---- і с------- Т-м ж-л- п-к-й і с-а-ь-я- ------------------------- Там жылы пакой і спальня. 0
T-m--hyly----o-----pal’nya. T-- z---- p---- і s-------- T-m z-y-y p-k-y і s-a-’-y-. --------------------------- Tam zhyly pakoy і spal’nya.
Uşa casei este închisă. Дз--р-----а--ачы--н--. Д----- д--- з--------- Д-в-р- д-м- з-ч-н-н-я- ---------------------- Дзверы дома зачыненыя. 0
D-v-r----ma-za-hy-en---. D----- d--- z----------- D-v-r- d-m- z-c-y-e-y-a- ------------------------ Dzvery doma zachynenyya.
Dar ferestrele sunt deschise. Але вок-- ---ын-ны-. А-- в---- а--------- А-е в-к-ы а-ч-н-н-я- -------------------- Але вокны адчыненыя. 0
Ale-vo--y--dch-nenyy-. A-- v---- a----------- A-e v-k-y a-c-y-e-y-a- ---------------------- Ale vokny adchynenyya.
Astăzi este cald. Сён-я го-а--. С---- г------ С-н-я г-р-ч-. ------------- Сёння горача. 0
Senn-- --r--ha. S----- g------- S-n-y- g-r-c-a- --------------- Sennya goracha.
Noi mergem în camera de zi. Мы і-зем-у ж-л- п--о-. М- і---- у ж--- п----- М- і-з-м у ж-л- п-к-й- ---------------------- Мы ідзем у жылы пакой. 0
My іdz-m - -h--- p--oy. M- і---- u z---- p----- M- і-z-m u z-y-y p-k-y- ----------------------- My іdzem u zhyly pakoy.
Acolo este o canapea şi un fotoliu. Там----- кан-п- і крэсла. Т-- ё--- к----- і к------ Т-м ё-ц- к-н-п- і к-э-л-. ------------------------- Там ёсць канапа і крэсла. 0
T-m--o---’ -a---- і --e--a. T-- y----- k----- і k------ T-m y-s-s- k-n-p- і k-e-l-. --------------------------- Tam yosts’ kanapa і kresla.
Aşezaţi-vă! Ся-а--е, ---і------! С------- к--- л----- С-д-й-е- к-л- л-с-а- -------------------- Сядайце, калі ласка! 0
S--da-t------lі --s--! S--------- k--- l----- S-a-a-t-e- k-l- l-s-a- ---------------------- Syadaytse, kalі laska!
Acolo este calculatorul meu. Т-- с-аіць-м---ка-п’ют-р. Т-- с----- м-- к--------- Т-м с-а-ц- м-й к-м-’-т-р- ------------------------- Там стаіць мой камп’ютэр. 0
T---s-a--s- --y ---p--ut--. T-- s------ m-- k---------- T-m s-a-t-’ m-y k-m-’-u-e-. --------------------------- Tam staіts’ moy kamp’yuter.
Acolo se află combina mea. Т-м с-аі---м------ыч---ц-н--. Т-- с----- м-- м------ ц----- Т-м с-а-ц- м-й м-з-ч-ы ц-н-р- ----------------------------- Там стаіць мой музычны цэнтр. 0
T-------t-’--o-------h-y-tse-t-. T-- s------ m-- m------- t------ T-m s-a-t-’ m-y m-z-c-n- t-e-t-. -------------------------------- Tam staіts’ moy muzychny tsentr.
Televizorul este nou. Т-ле---ар-зу--м -о-ы. Т-------- з---- н---- Т-л-в-з-р з-с-м н-в-. --------------------- Тэлевізар зусім новы. 0
T--ev-z-r z---m--ov-. T-------- z---- n---- T-l-v-z-r z-s-m n-v-. --------------------- Televіzar zusіm novy.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cuvintele şi vocabularul

Fiecare limbă are propriul său vocabular. Acesta este format dintr-un anumit număr de cuvinte. Cuvântul este o unitate lingvistică autonomă. Cuvintele au mereu o semnificaţie distinctă. Este ceea ce le diferenţiază de sunete sau silabe. Numărul cuvintelor variază de la o limbă la alta. De exemplu, engleza are un număr uriaş de cuvinte. Este considerată campioană mondială la nivel de vocabular. Astăzi, engleza numără peste un milion de cuvinte. Oxford English Dictionary numără peste 600000 de cuvinte. Chineza, spaniola sau rusa au cu mult mai puţine. Vocabularul unei limbi depinde şi de istoria sa. Engleza a fost influenţată de numeroase limbi şi culturi. Acest lucru a contribuit la creşterea semnificativă a vocabularului. Dar astăzi vocabularul continuă să se îmbogăţească. Experţii estimează că în limba engleză, apar zilnic 15 cuvinte noi. Acestea sunt remarcate mai ales în domeniul media. Termenii ştiinţifici nu sunt luaţi în calcul. Căci numai terminologia chimiei are mii de cuvinte. În majoritatea limbilor, cuvintele lungi sunt folosite mai puţin decât cele scurte. Iar majoritatea locutorilor nu folosesc decât puţine cuvinte. Iată de ce distingem între vocabularul activ şi cel pasiv. Vocabularul pasiv conţine cuvinte pe care nu le înţelegem. Dar le folosim mai rar sau chiar deloc. Vocabularul activ conţine cuvinte pe care le folosim în mod regulat. Un număr limitat de cuvinte este suficient pentru conversaţii sau texte simple. În engleză, sunt suficiente 400 de cuvinte şi 40 de verbe. Aşadar, nu vă îngrijoraţi dacă vocabularul vă este limitat!
Știați?
Limba ebraică face parte din familia de cuvinte afro-asiatice. Este strâns legată de arabă și aramaică. Ebraica este limba nativă a peste 5 milioane de oameni. Ebraica modernă este o limbă creată artificial. Se bazează pe ebraica antică, care s-a stins, ca utilizare, de mult timp. Vocabularul și gramatica au fost împrumutate, în mare parte, din alte limbi. Astfel, ebraica a fost ușor-ușor convertită într-o limbă modernă standard. Aceasta planificare de modificare lingvistică este unică în lume. Sistemul semiotic ebraic se bazează pe un alfabet consonantic. Aceasta înseamnă că vocalele nu sunt scrise, de regulă. Ele nu au propriile lor litere. Textul evreiesc se citește de la dreapta la stânga. Simbolurile sale merg în timp către un sistem cu o tradiție de 3000 de ani. Oricine învață ebraica învață, în același timp, o bucată de istorie culturală. Încercați!