Dicționar de expresii

ro În casă   »   sq Nё shtёpi

17 [şaptesprezece]

În casă

În casă

17 [shtatёmbёdhjetё]

Nё shtёpi

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Albaneză Joaca Mai mult
Aici este casa noastră. Kёtu----tё s--ёpia-jonё. K--- ё---- s------ j---- K-t- ё-h-ё s-t-p-a j-n-. ------------------------ Kёtu ёshtё shtёpia jonё. 0
Sus este acoperişul. L-r--ё-htё ça--a. L--- ё---- ç----- L-r- ё-h-ё ç-t-a- ----------------- Lart ёshtё çatia. 0
Jos este pivniţa. Posht- ё-htё --d----. P----- ё---- b------- P-s-t- ё-h-ё b-d-u-i- --------------------- Poshtё ёshtё bodrumi. 0
În spatele casei este o grădină. M---pa s-t-p-sё--s--ё--o--ht-. M----- s------- ё---- k------- M-r-p- s-t-p-s- ё-h-ё k-p-h-i- ------------------------------ Mbrapa shtёpisё ёshtё kopshti. 0
În faţa casei nu este nicio stradă. P--- -h-ё-i----uk-k- -rug-. P--- s------- n-- k- r----- P-r- s-t-p-s- n-k k- r-u-ё- --------------------------- Para shtёpisё nuk ka rrugё. 0
Lângă casă sunt pomi. P--n- s-t--i-ё-ka-pemё. P---- s------- k- p---- P-a-ё s-t-p-s- k- p-m-. ----------------------- Pranё shtёpisё ka pemё. 0
Aici este locuinţa mea. K-- -s------ne-- --e. K-- ё---- b----- i--- K-o ё-h-ё b-n-s- i-e- --------------------- Kjo ёshtё banesa ime. 0
Aici sunt bucătăria şi baia. K-o-ё-ht---uz-in- --e--an-oj-. K-- ё---- k------ d-- b------- K-o ё-h-ё k-z-i-a d-e b-n-o-a- ------------------------------ Kjo ёshtё kuzhina dhe banjoja. 0
Acolo este camera de zi şi dormitorul. At------t- --oma e nd---e- --e d-om--- -j-m-t. A--- ё---- d---- e n------ d-- d---- e g------ A-j- ё-h-ё d-o-a e n-e-j-s d-e d-o-a e g-u-i-. ---------------------------------------------- Atje ёshtё dhoma e ndenjes dhe dhoma e gjumit. 0
Uşa casei este închisă. Der--e -htёp--ё ё-ht- ---b-llu-. D--- e s------- ё---- e m------- D-r- e s-t-p-s- ё-h-ё e m-y-l-r- -------------------------------- Dera e shtёpisё ёshtё e mbyllur. 0
Dar ferestrele sunt deschise. Por ----a--- jan- -ё--a--r-. P-- d------- j--- t- h------ P-r d-i-a-e- j-n- t- h-p-r-. ---------------------------- Por dritaret janё tё hapura. 0
Astăzi este cald. S-t-ё-h---n---tё. S-- ё---- n------ S-t ё-h-ё n-e-t-. ----------------- Sot ёshtё nxehtё. 0
Noi mergem în camera de zi. N- s--oj-ё-nё d-o-ё--e n-e--es. N- s------ n- d----- e n------- N- s-k-j-ё n- d-o-ё- e n-e-j-s- ------------------------------- Ne shkojmё nё dhomёn e ndenjes. 0
Acolo este o canapea şi un fotoliu. Atje---h----jё-d------he n-- ko----k. A--- ё---- n-- d---- d-- n-- k------- A-j- ё-h-ё n-ё d-v-n d-e n-ё k-l-t-k- ------------------------------------- Atje ёshtё njё divan dhe njё kolltuk. 0
Aşezaţi-vă! U-u--! U----- U-u-i- ------ Uluni! 0
Acolo este calculatorul meu. A--- -sh-ё komp-u--r--i-. A--- ё---- k--------- i-- A-j- ё-h-ё k-m-j-t-r- i-. ------------------------- Atje ёshtё kompjuteri im. 0
Acolo se află combina mea. At-e ё-htё-m--ne-ofo-i im. A--- ё---- m---------- i-- A-j- ё-h-ё m-g-e-o-o-i i-. -------------------------- Atje ёshtё magnetofoni im. 0
Televizorul este nou. Tel--i--ri--s----i-r- fa--. T--------- ё---- i r- f---- T-l-v-z-r- ё-h-ё i r- f-r-. --------------------------- Televizori ёshtё i ri fare. 0

Cuvintele şi vocabularul

Fiecare limbă are propriul său vocabular. Acesta este format dintr-un anumit număr de cuvinte. Cuvântul este o unitate lingvistică autonomă. Cuvintele au mereu o semnificaţie distinctă. Este ceea ce le diferenţiază de sunete sau silabe. Numărul cuvintelor variază de la o limbă la alta. De exemplu, engleza are un număr uriaş de cuvinte. Este considerată campioană mondială la nivel de vocabular. Astăzi, engleza numără peste un milion de cuvinte. Oxford English Dictionary numără peste 600000 de cuvinte. Chineza, spaniola sau rusa au cu mult mai puţine. Vocabularul unei limbi depinde şi de istoria sa. Engleza a fost influenţată de numeroase limbi şi culturi. Acest lucru a contribuit la creşterea semnificativă a vocabularului. Dar astăzi vocabularul continuă să se îmbogăţească. Experţii estimează că în limba engleză, apar zilnic 15 cuvinte noi. Acestea sunt remarcate mai ales în domeniul media. Termenii ştiinţifici nu sunt luaţi în calcul. Căci numai terminologia chimiei are mii de cuvinte. În majoritatea limbilor, cuvintele lungi sunt folosite mai puţin decât cele scurte. Iar majoritatea locutorilor nu folosesc decât puţine cuvinte. Iată de ce distingem între vocabularul activ şi cel pasiv. Vocabularul pasiv conţine cuvinte pe care nu le înţelegem. Dar le folosim mai rar sau chiar deloc. Vocabularul activ conţine cuvinte pe care le folosim în mod regulat. Un număr limitat de cuvinte este suficient pentru conversaţii sau texte simple. În engleză, sunt suficiente 400 de cuvinte şi 40 de verbe. Aşadar, nu vă îngrijoraţi dacă vocabularul vă este limitat!
Știați?
Limba ebraică face parte din familia de cuvinte afro-asiatice. Este strâns legată de arabă și aramaică. Ebraica este limba nativă a peste 5 milioane de oameni. Ebraica modernă este o limbă creată artificial. Se bazează pe ebraica antică, care s-a stins, ca utilizare, de mult timp. Vocabularul și gramatica au fost împrumutate, în mare parte, din alte limbi. Astfel, ebraica a fost ușor-ușor convertită într-o limbă modernă standard. Aceasta planificare de modificare lingvistică este unică în lume. Sistemul semiotic ebraic se bazează pe un alfabet consonantic. Aceasta înseamnă că vocalele nu sunt scrise, de regulă. Ele nu au propriile lor litere. Textul evreiesc se citește de la dreapta la stânga. Simbolurile sale merg în timp către un sistem cu o tradiție de 3000 de ani. Oricine învață ebraica învață, în același timp, o bucată de istorie culturală. Încercați!