Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   bg Почистване на къщата

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [осемнайсет]

18 [osemnayset]

Почистване на къщата

[Pochistvane na kyshchata]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. Д-е----съб--а Д--- е с----- Д-е- е с-б-т- ------------- Днес е събота 0
D--s-ye-sy-ota D--- y- s----- D-e- y- s-b-t- -------------- Dnes ye sybota
Astăzi avem timp. Д--с --- и-а---в-еме. Д--- н-- и---- в----- Д-е- н-е и-а-е в-е-е- --------------------- Днес ние имаме време. 0
Dn-- ni- i-am- v-e-e. D--- n-- i---- v----- D-e- n-e i-a-e v-e-e- --------------------- Dnes nie imame vreme.
Astăzi curăţăm locuinţa. Д-е--н---чи---м ---и--т-. Д--- н-- ч----- ж-------- Д-е- н-е ч-с-и- ж-л-щ-т-. ------------------------- Днес ние чистим жилището. 0
Dn-s --e-ch----- --il---c-eto. D--- n-- c------ z------------ D-e- n-e c-i-t-m z-i-i-h-h-t-. ------------------------------ Dnes nie chistim zhilishcheto.
Eu curăţ baia. Аз------ --нят-. А- ч---- б------ А- ч-с-я б-н-т-. ---------------- Аз чистя банята. 0
A- c---t-a-----a--. A- c------ b------- A- c-i-t-a b-n-a-a- ------------------- Az chistya banyata.
Soţul meu spală maşina. Моя- -ъ- м-- ко---а. М--- м-- м-- к------ М-я- м-ж м-е к-л-т-. -------------------- Моят мъж мие колата. 0
Mo-----yzh mie k--a-a. M---- m--- m-- k------ M-y-t m-z- m-e k-l-t-. ---------------------- Moyat myzh mie kolata.
Copiii curăţă bicicletele. Децат- --ст-- в---с---д-т- ----л-л--а. Д----- ч----- в----------- / к-------- Д-ц-т- ч-с-я- в-л-с-п-д-т- / к-л-л-т-. -------------------------------------- Децата чистят велосипедите / колелата. 0
D-ts--- chis-ya------s-p--i-e-- kole--ta. D------ c------- v----------- / k-------- D-t-a-a c-i-t-a- v-l-s-p-d-t- / k-l-l-t-. ----------------------------------------- Detsata chistyat velosipedite / kolelata.
Bunica udă florile. Ба--------- цвет--а. Б--- п----- ц------- Б-б- п-л-в- ц-е-я-а- -------------------- Баба полива цветята. 0
Bab- p-l-v---sve-y--a. B--- p----- t--------- B-b- p-l-v- t-v-t-a-a- ---------------------- Baba poliva tsvetyata.
Copiii strâng în camera copiilor. Д--ат- разт---ват-д-тс--т---тая. Д----- р--------- д------- с---- Д-ц-т- р-з-р-б-а- д-т-к-т- с-а-. -------------------------------- Децата разтребват детската стая. 0
D-ts--a ra-tre-va----tska-a -t-y-. D------ r--------- d------- s----- D-t-a-a r-z-r-b-a- d-t-k-t- s-a-a- ---------------------------------- Detsata raztrebvat detskata staya.
Soţul meu îşi strânge pe birou. Мо-т-м-ж --зт-ебв- бю-о-о -и. М--- м-- р-------- б----- с-- М-я- м-ж р-з-р-б-а б-р-т- с-. ----------------------------- Моят мъж разтребва бюрото си. 0
Moy-- ---- r--tr-bv- -yu-o-o --. M---- m--- r-------- b------ s-- M-y-t m-z- r-z-r-b-a b-u-o-o s-. -------------------------------- Moyat myzh raztrebva byuroto si.
Eu bag rufele în maşina de spălat. Аз--ла-ам п-----о - ----л----. А- с----- п------ в п--------- А- с-а-а- п-а-е-о в п-р-л-я-а- ------------------------------ Аз слагам прането в пералнята. 0
Az-sl--a------eto v-per-l-ya--. A- s----- p------ v p---------- A- s-a-a- p-a-e-o v p-r-l-y-t-. ------------------------------- Az slagam praneto v peralnyata.
Eu întind rufele. Аз------и--м п-ан---. А- п-------- п------- А- п-о-т-р-м п-а-е-о- --------------------- Аз простирам прането. 0
A- pr-s-iram-pra--to. A- p-------- p------- A- p-o-t-r-m p-a-e-o- --------------------- Az prostiram praneto.
Eu calc rufele. Аз гл--я пра-ето. А- г---- п------- А- г-а-я п-а-е-о- ----------------- Аз гладя прането. 0
Az-g----- -r-----. A- g----- p------- A- g-a-y- p-a-e-o- ------------------ Az gladya praneto.
Ferestrele sunt murdare. П-----ц-т---а -ръсн-. П--------- с- м------ П-о-о-ц-т- с- м-ъ-н-. --------------------- Прозорците са мръсни. 0
Pro-o-ts--e sa mr-sn-. P---------- s- m------ P-o-o-t-i-e s- m-y-n-. ---------------------- Prozortsite sa mrysni.
Podeaua este murdară. Подът - мр--ен. П---- е м------ П-д-т е м-ъ-е-. --------------- Подът е мръсен. 0
Po--t -e -rys--. P---- y- m------ P-d-t y- m-y-e-. ---------------- Podyt ye mrysen.
Vasele sunt murdare. Съдовет--с- мръ--и. С------- с- м------ С-д-в-т- с- м-ъ-н-. ------------------- Съдовете са мръсни. 0
Sy--ve-- -a -rys--. S------- s- m------ S-d-v-t- s- m-y-n-. ------------------- Sydovete sa mrysni.
Cine curăţă ferestrele? К-й ч-с-- п--з---и-е? К-- ч---- п---------- К-й ч-с-и п-о-о-ц-т-? --------------------- Кой чисти прозорците? 0
Ko- ch-sti pr--o-ts---? K-- c----- p----------- K-y c-i-t- p-o-o-t-i-e- ----------------------- Koy chisti prozortsite?
Cine aspiră praful? К-- ч-сти с-пра--------ка-а? К-- ч---- с п--------------- К-й ч-с-и с п-а-о-м-к-ч-а-а- ---------------------------- Кой чисти с прахосмукачката? 0
K-- ----ti s--ra-h-s--kachkat-? K-- c----- s p----------------- K-y c-i-t- s p-a-h-s-u-a-h-a-a- ------------------------------- Koy chisti s prakhosmukachkata?
Cine spală vasele? Ко--м-- с--о-ете? К-- м-- с-------- К-й м-е с-д-в-т-? ----------------- Кой мие съдовете? 0
K-y-m---s-d--e-e? K-- m-- s-------- K-y m-e s-d-v-t-? ----------------- Koy mie sydovete?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!