Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   bg Почистване на къщата

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [осемнайсет]

18 [osemnayset]

Почистване на къщата

[Pochistvane na kyshchata]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. Днес-- -ъбо-а Д___ е с_____ Д-е- е с-б-т- ------------- Днес е събота 0
Dnes--- ---o-a D___ y_ s_____ D-e- y- s-b-t- -------------- Dnes ye sybota
Astăzi avem timp. Дн-- н-- има---вре--. Д___ н__ и____ в_____ Д-е- н-е и-а-е в-е-е- --------------------- Днес ние имаме време. 0
D--s---e-i-am--vreme. D___ n__ i____ v_____ D-e- n-e i-a-e v-e-e- --------------------- Dnes nie imame vreme.
Astăzi curăţăm locuinţa. Дн-- -ие -ист-м--и-и-е-о. Д___ н__ ч_____ ж________ Д-е- н-е ч-с-и- ж-л-щ-т-. ------------------------- Днес ние чистим жилището. 0
Dnes-ni--chistim--hili----eto. D___ n__ c______ z____________ D-e- n-e c-i-t-m z-i-i-h-h-t-. ------------------------------ Dnes nie chistim zhilishcheto.
Eu curăţ baia. Аз чи--- ба----. А_ ч____ б______ А- ч-с-я б-н-т-. ---------------- Аз чистя банята. 0
Az---ist-a--an-at-. A_ c______ b_______ A- c-i-t-a b-n-a-a- ------------------- Az chistya banyata.
Soţul meu spală maşina. Моя--мъ----- кола--. М___ м__ м__ к______ М-я- м-ж м-е к-л-т-. -------------------- Моят мъж мие колата. 0
M--a- my-- m-e -olata. M____ m___ m__ k______ M-y-t m-z- m-e k-l-t-. ---------------------- Moyat myzh mie kolata.
Copiii curăţă bicicletele. Де---а ---тя--в-л--и--ди-е-- кол-лата. Д_____ ч_____ в___________ / к________ Д-ц-т- ч-с-я- в-л-с-п-д-т- / к-л-л-т-. -------------------------------------- Децата чистят велосипедите / колелата. 0
D-tsa--------yat --lo-ip------/-----la-a. D______ c_______ v___________ / k________ D-t-a-a c-i-t-a- v-l-s-p-d-t- / k-l-l-t-. ----------------------------------------- Detsata chistyat velosipedite / kolelata.
Bunica udă florile. Б--а-по--ва-ц-----а. Б___ п_____ ц_______ Б-б- п-л-в- ц-е-я-а- -------------------- Баба полива цветята. 0
B-b- pol--a--sve-----. B___ p_____ t_________ B-b- p-l-v- t-v-t-a-a- ---------------------- Baba poliva tsvetyata.
Copiii strâng în camera copiilor. Д--а-- ------бв---дет-к--а---а-. Д_____ р_________ д_______ с____ Д-ц-т- р-з-р-б-а- д-т-к-т- с-а-. -------------------------------- Децата разтребват детската стая. 0
De-sata r---r--v-- de-sk-t--sta--. D______ r_________ d_______ s_____ D-t-a-a r-z-r-b-a- d-t-k-t- s-a-a- ---------------------------------- Detsata raztrebvat detskata staya.
Soţul meu îşi strânge pe birou. М-----ъж -а-требв- ---о-- си. М___ м__ р________ б_____ с__ М-я- м-ж р-з-р-б-а б-р-т- с-. ----------------------------- Моят мъж разтребва бюрото си. 0
M-y-t---z- -a-t--bv------o-o---. M____ m___ r________ b______ s__ M-y-t m-z- r-z-r-b-a b-u-o-o s-. -------------------------------- Moyat myzh raztrebva byuroto si.
Eu bag rufele în maşina de spălat. Аз-с----- п--нет- в-п--ал-ята. А_ с_____ п______ в п_________ А- с-а-а- п-а-е-о в п-р-л-я-а- ------------------------------ Аз слагам прането в пералнята. 0
Az s-ag-- --a--to-v p------a-a. A_ s_____ p______ v p__________ A- s-a-a- p-a-e-o v p-r-l-y-t-. ------------------------------- Az slagam praneto v peralnyata.
Eu întind rufele. А--пр--т-----п-а-е--. А_ п________ п_______ А- п-о-т-р-м п-а-е-о- --------------------- Аз простирам прането. 0
Az--r-s-i-am----neto. A_ p________ p_______ A- p-o-t-r-m p-a-e-o- --------------------- Az prostiram praneto.
Eu calc rufele. А- глад- пра---о. А_ г____ п_______ А- г-а-я п-а-е-о- ----------------- Аз гладя прането. 0
Az---ad-a-prane-o. A_ g_____ p_______ A- g-a-y- p-a-e-o- ------------------ Az gladya praneto.
Ferestrele sunt murdare. П-озорците--а -р-сни. П_________ с_ м______ П-о-о-ц-т- с- м-ъ-н-. --------------------- Прозорците са мръсни. 0
Pro---tsit--s--m---ni. P__________ s_ m______ P-o-o-t-i-e s- m-y-n-. ---------------------- Prozortsite sa mrysni.
Podeaua este murdară. П-д-- - -р----. П____ е м______ П-д-т е м-ъ-е-. --------------- Подът е мръсен. 0
P---t -e ---se-. P____ y_ m______ P-d-t y- m-y-e-. ---------------- Podyt ye mrysen.
Vasele sunt murdare. С-д--ет- ---мръ--и. С_______ с_ м______ С-д-в-т- с- м-ъ-н-. ------------------- Съдовете са мръсни. 0
Sy--vet- sa m-ys--. S_______ s_ m______ S-d-v-t- s- m-y-n-. ------------------- Sydovete sa mrysni.
Cine curăţă ferestrele? К-й чи-ти --о-о-ц---? К__ ч____ п__________ К-й ч-с-и п-о-о-ц-т-? --------------------- Кой чисти прозорците? 0
Koy-ch---- -ro-or---t-? K__ c_____ p___________ K-y c-i-t- p-o-o-t-i-e- ----------------------- Koy chisti prozortsite?
Cine aspiră praful? Кой ч-с---с -р--о----ач--т-? К__ ч____ с п_______________ К-й ч-с-и с п-а-о-м-к-ч-а-а- ---------------------------- Кой чисти с прахосмукачката? 0
K----h-s-- s -r----s---a-h-ata? K__ c_____ s p_________________ K-y c-i-t- s p-a-h-s-u-a-h-a-a- ------------------------------- Koy chisti s prakhosmukachkata?
Cine spală vasele? Кой---е---д-в---? К__ м__ с________ К-й м-е с-д-в-т-? ----------------- Кой мие съдовете? 0
Koy---- -y-ov---? K__ m__ s________ K-y m-e s-d-v-t-? ----------------- Koy mie sydovete?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Bulgară (1-100) MP3 Bulgară (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!