Dicționar de expresii
Curăţenia în casă »
Fer neteja
-
RO Română
-
ar Arabă
nl Neerlandeză
de Germană
EN Engleză (US)
en Engleză (UK)
es Spaniolă
fr Franceză
ja Japoneză
pt Portugheză (PT)
PT Portugheză (BR)
zh Chineză (Simplificată)
ad Adyghe
af Afrikaans
am Amharică
be Bielorusă
bg Bulgară
-
bn Bengali
bs Bosniacă
cs Cehă
da Daneză
el Greacă
eo Esperanto
et Estonă
fa Persană
fi Finlandeză
he Ebraică
hi Hindi
hr Croată
hu Maghiară
id Indoneziană
it Italiană
ka Gruzină
-
kn Kannada
ko Coreeană
ku Kurdă (Kurmanji)
ky Kârgâză
lt Lituaniană
lv Letonă
mk Macedoneană
mr Marathi
no Norvegiană
pa Punjabi
pl Poloneză
ro Română
ru Rusă
sk Slovacă
sl slovenă
sq Albaneză
-
sr Sârbă
sv Suedeză
ta Tamilă
te Telugu
th Thailandeză
ti Tigrină
tl Tagalog
tr Turcă
uk Ucraineană
ur Urdu
vi Vietnameză
-
-
CA Catalană
-
ar Arabă
nl Neerlandeză
de Germană
EN Engleză (US)
en Engleză (UK)
es Spaniolă
fr Franceză
ja Japoneză
pt Portugheză (PT)
PT Portugheză (BR)
zh Chineză (Simplificată)
ad Adyghe
af Afrikaans
am Amharică
be Bielorusă
bg Bulgară
-
bn Bengali
bs Bosniacă
ca Catalană
cs Cehă
da Daneză
el Greacă
eo Esperanto
et Estonă
fa Persană
fi Finlandeză
he Ebraică
hi Hindi
hr Croată
hu Maghiară
id Indoneziană
it Italiană
-
ka Gruzină
kn Kannada
ko Coreeană
ku Kurdă (Kurmanji)
ky Kârgâză
lt Lituaniană
lv Letonă
mk Macedoneană
mr Marathi
no Norvegiană
pa Punjabi
pl Poloneză
ru Rusă
sk Slovacă
sl slovenă
sq Albaneză
-
sr Sârbă
sv Suedeză
ta Tamilă
te Telugu
th Thailandeză
ti Tigrină
tl Tagalog
tr Turcă
uk Ucraineană
ur Urdu
vi Vietnameză
-
-
Lecții
-
001 - Persoane 002 - Familia 003 - A face cunoştinţă 004 - La şcoală 005 - Ţări şi limbi 006 - Citit şi scris 007 - Numere 008 - Ora 009 - Zilele săptămânii 010 - Ieri – azi – mâine 011 - Lunile 012 - Băuturi 013 - Activităţi 014 - Culori 015 - Fructe şi alimente 016 - Anotimpuri şi vreme 017 - În casă 018 - Curăţenia în casă 019 - În bucătărie 020 - Small talk 1 021 - Small talk 2 022 - Small talk 3 023 - Învăţarea limbilor străine 024 - Întâlnire 025 - În oraş026 - În natură 027 - În hotel – sosirea 028 - În hotel – reclamaţii 029 - La restaurant 1 030 - La restaurant 2 031 - La restaurant 3 032 - La restaurant 4 033 - În gară 034 - În tren 035 - La aeroport 036 - Transport public local 037 - La drum 038 - În taxi 039 - Pană auto 040 - Indicaţii de drum 041 - Orientare 042 - Vizitarea oraşului 043 - La gradina zoologică 044 - Să ieşi seara în oraş 045 - La cinematograf 046 - La discotecă 047 - Pregătiri de vacanţă 048 - Activităţi de vacanţă 049 - Sport 050 - La piscină051 - A face comisioane 052 - La magazin 053 - Magazine 054 - Cumpărături 055 - Muncă 056 - Sentimente 057 - La medic 058 - Părţile corpului omenesc 059 - La poştă 060 - La bancă 061 - Numere ordinale 062 - Să pui întrebări 1 063 - Să pui întrebări 2 064 - Negaţie 1 065 - Negaţie 2 066 - Pronume posesiv 1 067 - Pronume posesive 2 068 - mare – mic 069 - „a avea nevoie – a vrea” 070 - „a dori” ceva 071 - „a vrea” ceva 072 - „a trebui” ceva 073 - „a avea voie” ceva 074 - a „cere” ceva 075 - a „argumenta” ceva 1076 - a „argumenta” ceva 2 077 - a „argumenta” ceva 3 078 - Adjective 1 079 - Adjective 2 080 - Adjective 3 081 - Trecut 1 082 - Trecut 2 083 - Trecut 3 084 - Trecut 4 085 - Întrebări – Trecut 1 086 - Întrebări – Trecut 2 087 - Trecutul verbelor modale 1 088 - Trecutul cu verbe modale 2 089 - Imperativ 1 090 - Imperativ 2 091 - Propoziţii secundare cu că 1 092 - Propoziţii secundare cu că 2 093 - Propoziţii scundare cu sau 094 - Conjuncţii 1 095 - Conjuncţii 2 096 - Conjuncţii 3 097 - Conjuncţii 4 098 - Conjuncţii duble 099 - Genitiv 100 - Adverbe
-
- Cumpără cartea
- Anterior
- Următorul
- MP3
- A -
- A
- A+
18 [optsprezece]
Curăţenia în casă

18 [divuit]
Română | Catalană | Joaca Mai mult |
Astăzi este sâmbătă. | Av-- é- d-------. Avui és dissabte. 0 | + |
Astăzi avem timp. | Av-- t---- t----. Avui tenim temps. 0 | + |
Astăzi curăţăm locuinţa. | Av-- n------ l-----------. Avui netegem l’apartament. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Astăzi curăţăm locuinţa.Avui netegem l’apartament. |
Eu curăţ baia. | Jo n----- l- c----- d- b---. Jo netejo la cambra de bany. 0 | + |
Soţul meu spală maşina. | El m-- m---- r---- e- c----. El meu marit renta el cotxe. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Soţul meu spală maşina.El meu marit renta el cotxe. |
Copiii curăţă bicicletele. | El- n--- n------ l-- b---------. Els nens netegen les bicicletes. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Copiii curăţă bicicletele.Els nens netegen les bicicletes. |
Bunica udă florile. | L’---- r--- l-- f----. L’àvia rega les flors. 0 | + |
Copiii strâng în camera copiilor. | El- n--- o------ l---------- d--- n---. Els nens ordenen l’habitació dels nens. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Copiii strâng în camera copiilor.Els nens ordenen l’habitació dels nens. |
Soţul meu îşi strânge pe birou. | El m-- m---- o----- e- s-- e---------. El meu marit ordena el seu escriptori. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Soţul meu îşi strânge pe birou.El meu marit ordena el seu escriptori. |
Eu bag rufele în maşina de spălat. | (J-) p--- l- r--- a l- r--------. (Jo) poso la roba a la rentadora. 0 |
+
Mai multe limbiFaceți clic pe un steag!Eu bag rufele în maşina de spălat.(Jo) poso la roba a la rentadora. |
Eu întind rufele. | (J-) e----- l- r---. (Jo) estenc la roba. 0 | + |
Eu calc rufele. | (J-) p----- l- r---. (Jo) planxo la roba. 0 | + |
Ferestrele sunt murdare. | Le- f-------- e---- b-----. Les finestres estan brutes. 0 | + |
Podeaua este murdară. | El t---- e--- b---. El terra està brut. 0 | + |
Vasele sunt murdare. | La v------- e--- b----. La vaixella està bruta. 0 | + |
Cine curăţă ferestrele? | Qu- n----- l-- f--------? Qui neteja les finestres? 0 | + |
Cine aspiră praful? | Qu- p---- l-----------? Qui passa l’aspiradora? 0 | + |
Cine spală vasele? | Qu- r---- l- v-------? Qui renta la vaixella? 0 | + |
Nu a fost găsit niciun videoclip!
Învăţarea precoce
În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă.
Ghiciți limba!
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!