Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   ku Paqijiya malê.

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [hejdeh]

Paqijiya malê.

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Kurdă (Kurmanji) Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. Îro -e-i-e. Î__ ş______ Î-o ş-m-y-. ----------- Îro şemiye. 0
Astăzi avem timp. Îro --xtê ---h-ye. Î__ w____ m_ h____ Î-o w-x-ê m- h-y-. ------------------ Îro wextê me heye. 0
Astăzi curăţăm locuinţa. E--- îr----l- --------k--. E_ ê î__ m___ p____ b_____ E- ê î-o m-l- p-q-j b-k-n- -------------------------- Em ê îro malê paqij bikin. 0
Eu curăţ baia. E- ------ê -aq-----ki-. E_ s______ p____ d_____ E- s-r-o-ê p-q-j d-k-m- ----------------------- Ez serşokê paqij dikim. 0
Soţul meu spală maşina. M-r--min t--i--ê-ê--i-o. M___ m__ t________ d____ M-r- m-n t-r-m-ê-ê d-ş-. ------------------------ Mêrê min tirimpêlê dişo. 0
Copiii curăţă bicicletele. Z-----d---r-a- p--ij-----n. Z____ d_______ p____ d_____ Z-r-k d-ç-r-a- p-q-j d-k-n- --------------------------- Zarok duçerxan paqij dikin. 0
Bunica udă florile. D-pîr-kul-l--n-av-d-d-. D____ k_______ a_ d____ D-p-r k-l-l-a- a- d-d-. ----------------------- Dapîr kulîlkan av dide. 0
Copiii strâng în camera copiilor. Z--o- -d--a-zar---n be-h---dik--. Z____ o____ z______ b_____ d_____ Z-r-k o-e-a z-r-k-n b-r-e- d-k-n- --------------------------------- Zarok odeya zarokan berhev dikin. 0
Soţul meu îşi strânge pe birou. Mêr- ----mase-- -eb--ê-ber-ev-di-e. M___ m__ m_____ x_____ b_____ d____ M-r- m-n m-s-y- x-b-t- b-r-e- d-k-. ----------------------------------- Mêrê min maseya xebatê berhev dike. 0
Eu bag rufele în maşina de spălat. Ez-c---n-d-ê-i-e --l----. E_ c____ d______ c_______ E- c-l-n d-ê-i-e c-l-o-ê- ------------------------- Ez cilan diêxime cilşokê. 0
Eu întind rufele. E--ci-a- --d------im. E_ c____ d___________ E- c-l-n d-d-l-q-n-m- --------------------- Ez cilan didaliqînim. 0
Eu calc rufele. E- --la- di-i-and--im. E_ c____ d____________ E- c-l-n d-t-v-n-î-i-. ---------------------- Ez cilan ditivandînim. 0
Ferestrele sunt murdare. C-m----êj- --. C__ q_____ n__ C-m q-r-j- n-. -------------- Cam qirêjî ne. 0
Podeaua este murdară. E-d q--ê-- ye. E__ q_____ y__ E-d q-r-j- y-. -------------- Erd qirêjî ye. 0
Vasele sunt murdare. T----a mi-b-xê-qirêjî -e. T_____ m______ q_____ y__ T-x-m- m-t-a-ê q-r-j- y-. ------------------------- Taxima mitbaxê qirêjî ye. 0
Cine curăţă ferestrele? Kî-c-ma- -aqi- --k-? K_ c____ p____ d____ K- c-m-n p-q-j d-k-? -------------------- Kî caman paqij dike? 0
Cine aspiră praful? K--d---le? K_ d______ K- d-m-l-? ---------- Kî dimale? 0
Cine spală vasele? K- -iraq-n-d---? K_ f______ d____ K- f-r-q-n d-ş-? ---------------- Kî firaqan dişo? 0

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!