Dicționar de expresii

ro Curăţenia în casă   »   mk Чистење на куќата

18 [optsprezece]

Curăţenia în casă

Curăţenia în casă

18 [осумнаесет]

18 [osoomnayesyet]

Чистење на куќата

[Chistyeњye na kookjata]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Macedoneană Joaca Mai mult
Astăzi este sâmbătă. Д------ --бо--. Д---- е с------ Д-н-с е с-б-т-. --------------- Денес е сабота. 0
D-en--s--- ---ota. D------ y- s------ D-e-y-s y- s-b-t-. ------------------ Dyenyes ye sabota.
Astăzi avem timp. Де-ес ни- има---в--м-. Д---- н-- и---- в----- Д-н-с н-е и-а-е в-е-е- ---------------------- Денес ние имаме време. 0
Dyen--- ni---imamye--ry-my-. D------ n--- i----- v------- D-e-y-s n-y- i-a-y- v-y-m-e- ---------------------------- Dyenyes niye imamye vryemye.
Astăzi curăţăm locuinţa. Д-н-с ние-ќ---о -истим- с-ан--. Д---- н-- ќ- г- ч------ с------ Д-н-с н-е ќ- г- ч-с-и-е с-а-о-. ------------------------------- Денес ние ќе го чистиме станот. 0
D---y-s n------y- guo chi-t---e ------. D------ n--- k--- g-- c-------- s------ D-e-y-s n-y- k-y- g-o c-i-t-m-e s-a-o-. --------------------------------------- Dyenyes niye kjye guo chistimye stanot.
Eu curăţ baia. Јас--- -и---м---њата. Ј-- ј- ч----- б------ Ј-с ј- ч-с-а- б-њ-т-. --------------------- Јас ја чистам бањата. 0
Ј-s ---c-ist---baњ---. Ј-- ј- c------ b------ Ј-s ј- c-i-t-m b-њ-t-. ---------------------- Јas јa chistam baњata.
Soţul meu spală maşina. Мажо- м- -а --- ко---а. М---- м- ј- м-- к------ М-ж-т м- ј- м-е к-л-т-. ----------------------- Мажот ми ја мие колата. 0
Maʐ-t--i-јa---y- -o-ata. M---- m- ј- m--- k------ M-ʐ-t m- ј- m-y- k-l-t-. ------------------------ Maʐot mi јa miye kolata.
Copiii curăţă bicicletele. Децата -и---ст-т -е-ос-пе----. Д----- г- ч----- в------------ Д-ц-т- г- ч-с-а- в-л-с-п-д-т-. ------------------------------ Децата ги чистат велосипедите. 0
Dyetzat- gui--hi-t---v-e-osipy-d--y-. D------- g-- c------ v--------------- D-e-z-t- g-i c-i-t-t v-e-o-i-y-d-t-e- ------------------------------------- Dyetzata gui chistat vyelosipyeditye.
Bunica udă florile. Ба----- -о-ев- цв---њ---. Б--- г- п----- ц--------- Б-б- г- п-л-в- ц-е-и-а-а- ------------------------- Баба ги полева цвеќињата. 0
Bab--g----ol--v- t--ye-j-њa--. B--- g-- p------ t------------ B-b- g-i p-l-e-a t-v-e-j-њ-t-. ------------------------------ Baba gui polyeva tzvyekjiњata.
Copiii strâng în camera copiilor. Д-цат- -а--а-кр-ва-- д-тс-------б-. Д----- ј- р--------- д------- с---- Д-ц-т- ј- р-с-р-в-а- д-т-к-т- с-б-. ----------------------------------- Децата ја раскреваат детската соба. 0
D---za-a----r-skryev-at-dye-ska------a. D------- ј- r---------- d-------- s---- D-e-z-t- ј- r-s-r-e-a-t d-e-s-a-a s-b-. --------------------------------------- Dyetzata јa raskryevaat dyetskata soba.
Soţul meu îşi strânge pe birou. Ма-от-м--ја р-скр-в--н------а --бот----ас-. М---- м- ј- р------- н------- р------ м---- М-ж-т м- ј- р-с-р-в- н-г-в-т- р-б-т-а м-с-. ------------------------------------------- Мажот ми ја раскрева неговата работна маса. 0
Maʐ-t m- -----skryeva----g-ov-ta ra-ot-a masa. M---- m- ј- r-------- n--------- r------ m---- M-ʐ-t m- ј- r-s-r-e-a n-e-u-v-t- r-b-t-a m-s-. ---------------------------------------------- Maʐot mi јa raskryeva nyeguovata rabotna masa.
Eu bag rufele în maşina de spălat. Ја---и-ст---м ал--т-т---о м-ш--ата за п---њ----и-та. Ј-- г- с----- а------- в- м------- з- п----- а------ Ј-с г- с-а-а- а-и-т-т- в- м-ш-н-т- з- п-р-њ- а-и-т-. ---------------------------------------------------- Јас ги ставам алиштата во машината за перење алишта. 0
Ј-s---i----v-- a----t-t- vo-m------t---- -y-ry---e al-sht-. Ј-- g-- s----- a-------- v- m-------- z- p-------- a------- Ј-s g-i s-a-a- a-i-h-a-a v- m-s-i-a-a z- p-e-y-њ-e a-i-h-a- ----------------------------------------------------------- Јas gui stavam alishtata vo mashinata za pyeryeњye alishta.
Eu întind rufele. Ј-с-----а-а--в-- а-и-т--а. Ј-- г- з-------- а-------- Ј-с г- з-к-ч-в-м а-и-т-т-. -------------------------- Јас ги закачувам алиштата. 0
Јas gu- -aka---ova- --ishta-a. Ј-- g-- z---------- a--------- Ј-s g-i z-k-c-o-v-m a-i-h-a-a- ------------------------------ Јas gui zakachoovam alishtata.
Eu calc rufele. Јас-г- --г-а- а---та-а. Ј-- г- п----- а-------- Ј-с г- п-г-а- а-и-т-т-. ----------------------- Јас ги пеглам алиштата. 0
Ј-s--u--pyeg-l-m --i---ata. Ј-- g-- p------- a--------- Ј-s g-i p-e-u-a- a-i-h-a-a- --------------------------- Јas gui pyegulam alishtata.
Ferestrele sunt murdare. Пр-з-р-----с- -зв-л-ан-. П--------- с- и--------- П-о-о-ц-т- с- и-в-л-а-и- ------------------------ Прозорците се извалкани. 0
P--z--tzit-e--y- iz----a--. P----------- s-- i--------- P-o-o-t-i-y- s-e i-v-l-a-i- --------------------------- Prozortzitye sye izvalkani.
Podeaua este murdară. П-д--------алк--. П---- е и-------- П-д-т е и-в-л-а-. ----------------- Подот е извалкан. 0
Pod-t ye -zv--k-n. P---- y- i-------- P-d-t y- i-v-l-a-. ------------------ Podot ye izvalkan.
Vasele sunt murdare. Сад--ит--се---ва-к-ни. С------- с- и--------- С-д-в-т- с- и-в-л-а-и- ---------------------- Садовите се извалкани. 0
S--o---ye-s-- -zva---ni. S-------- s-- i--------- S-d-v-t-e s-e i-v-l-a-i- ------------------------ Sadovitye sye izvalkani.
Cine curăţă ferestrele? Кој--и ч-ст--про-ор-ит-? К-- г- ч---- п---------- К-ј г- ч-с-и п-о-о-ц-т-? ------------------------ Кој ги чисти прозорците? 0
Koј-g-i-c-is-- pro---t--t--? K-- g-- c----- p------------ K-ј g-i c-i-t- p-o-o-t-i-y-? ---------------------------- Koј gui chisti prozortzitye?
Cine aspiră praful? К-ј-в-му--ва -раш---? К-- в------- п------- К-ј в-м-к-в- п-а-и-а- --------------------- Кој всмукува прашина? 0
K-- ---o-k------ra---na? K-- v--------- p-------- K-ј v-m-o-o-v- p-a-h-n-? ------------------------ Koј vsmookoova prashina?
Cine spală vasele? К-ј--и-ми--садо--те? К-- г- м-- с-------- К-ј г- м-е с-д-в-т-? -------------------- Кој ги мие садовите? 0
K-ј--ui mi-----d-vity-? K-- g-- m--- s--------- K-ј g-i m-y- s-d-v-t-e- ----------------------- Koј gui miye sadovitye?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea precoce

În zilele noastre, limbile străine sunt din ce în ce mai importante. Acest lucru este valabil şi în viaţa profesională. Numărul de persoane care învaţă limbi străine este în creştere. Mulţi părinţi doresc ca şi copiii lor să înveţe limbi străine. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Există deja multe şcoli internaţionale în lume. Grădiniţele ce oferă un învăţământ multilingv sunt din ce în ce mai căutate. Învăţarea timpurie prezintă numeroase avantaje. Acest lucru este datorat dezvoltării creierului. Structurile limbajului se dezvoltă în creier până la vârsta de 4 ani. Aceste reţele neuronale ne ajută în procesul de învăţare. Mai târziu, aceste structuri se dezvoltă nu la fel de bine. Copiii mai mari şi adulţii învaţă limbi străine cu mai multă dificultate. Iată de ce trebuie să ne stimulăm în mod activ dezvoltarea precoce a creierului. Pe scurt, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dar există persoane care critică învăţarea precoce. Acestea se tem că multilingvismul surmenează copiii mici. Pe de altă parte, există şi riscul de a nu învăţa nicio limbă în mod corect. Din punct de vedere ştiinţific, aceste îndoieli sunt totuşi nefondate. Majoritatea lingviştilor şi neuropshihologilor sunt optimişti. Studiile lor asupra acestui subiect arată rezultate pozitive. Astfel, copiiilor în general, le face mai multă plăcere să înveţe limbi străine. Mai mult, atunci când învaţă limbi străine, copiii se gândesc şi la propria lor limbă. Iată de ce atunci când învaţă limbi străine, învaţă şi propria lor limbă. Ei profită de cunoştiinţele lor lingvistice întreaga lor viaţă. Este chiar preferabil, dacă se poate, să se înceapă cu limbi mai dificile. Deoarece creierul copiilor învaţă repede de manieră intuitivă. Nu contează dacă memorează hello , ciao sau néih hóu!
Știați?
Limba hindi se numără printre limbile indo-ariene. Este vorbită mai mult în statele nordice și centrale ale Indiei. Hindi este strâns legată de limba urdu, care e vorbită în Pakistan. Aceste două limbi sunt aproape identice, în uz și scop. Diferența crucială este sistemul de scriere. Hindi este scrisă în Devanagari. Pe de altă parte, urdu este scrisă în sistemul semiotic arab. Distinctiv pentru limba hindi sunt dialectele sale multiple. Acestea diferă, câteodată puternic, de la unul la altul, datorită mărimii geografice a Indiei. Hindi este limba nativă a 370 de milioane de oameni. Un număr suplimentar de 150 de milioane de oameni vorbesc Hindi ca o a doua limbă. Astfel, hindi a devenit una din cele mai vorbite limbi de pe pământ. Este pe locul doi, după chineză. Este înainte spaniolei și a englezei! Iar influența Indiei în lume crește rapid!