Dicționar de expresii

ro Small talk 2   »   bg Кратък разговор 2

21 [douăzeci şi unu]

Small talk 2

Small talk 2

21 [двайсет и едно]

21 [dvayset i yedno]

Кратък разговор 2

[Kratyk razgovor 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
De unde veniţi? О----е-с-е? О----- с--- О-к-д- с-е- ----------- Откъде сте? 0
O-ky-e-s--? O----- s--- O-k-d- s-e- ----------- Otkyde ste?
Din Basel. О--Б-з-л. О- Б----- О- Б-з-л- --------- От Базел. 0
O--Ba--l. O- B----- O- B-z-l- --------- Ot Bazel.
Basel se află în Elveţia. Ба-е---е нами-а-в--ве-ц---я. Б---- с- н----- в Ш--------- Б-з-л с- н-м-р- в Ш-е-ц-р-я- ---------------------------- Базел се намира в Швейцария. 0
Bazel-s---a-i-- ---h-e---ariy-. B---- s- n----- v S------------ B-z-l s- n-m-r- v S-v-y-s-r-y-. ------------------------------- Bazel se namira v Shveytsariya.
Pot să vi-l prezint pe domnul Müller? Може--и--а--- --е-с-авя -о--оди- М----? М--- л- д- В- п-------- г------- М----- М-ж- л- д- В- п-е-с-а-я г-с-о-и- М-л-р- --------------------------------------- Може ли да Ви представя господин Мюлер? 0
Moz-e li d- V---red---vy- g-spodi--My--er? M---- l- d- V- p--------- g------- M------ M-z-e l- d- V- p-e-s-a-y- g-s-o-i- M-u-e-? ------------------------------------------ Mozhe li da Vi predstavya gospodin Myuler?
El este străin. Т-- ---у-д-н--. Т-- е ч-------- Т-й е ч-ж-е-е-. --------------- Той е чужденец. 0
Toy--e-c---h-e-et-. T-- y- c----------- T-y y- c-u-h-e-e-s- ------------------- Toy ye chuzhdenets.
El vorbeşte mai multe limbi. Т-й -ов--- ня-олк--ез-ка. Т-- г----- н------ е----- Т-й г-в-р- н-к-л-о е-и-а- ------------------------- Той говори няколко езика. 0
T-y-g-v-r- nyak-l-o y---k-. T-- g----- n------- y------ T-y g-v-r- n-a-o-k- y-z-k-. --------------------------- Toy govori nyakolko yezika.
Sunteţi pentru prima oară aici? З- -р-в---т-ли сте тук? З- п--- п-- л- с-- т--- З- п-ъ- п-т л- с-е т-к- ----------------------- За пръв път ли сте тук? 0
Za p-y----t-l- ----t-k? Z- p--- p-- l- s-- t--- Z- p-y- p-t l- s-e t-k- ----------------------- Za pryv pyt li ste tuk?
Nu, am fost deja anul trecut aici. Не,--и-а--та-г-дин--бя- в-ч- -ук. Н-- м------- г----- б-- в--- т--- Н-, м-н-л-т- г-д-н- б-х в-ч- т-к- --------------------------------- Не, миналата година бях вече тук. 0
N----i---at- -od-n- -ya-- v-c-e--uk. N-- m------- g----- b---- v---- t--- N-, m-n-l-t- g-d-n- b-a-h v-c-e t-k- ------------------------------------ Ne, minalata godina byakh veche tuk.
Dar numai timp de o săptămână. Н- с-мо за-ед-- с-дмица. Н- с--- з- е--- с------- Н- с-м- з- е-н- с-д-и-а- ------------------------ Но само за една седмица. 0
No s-mo-za ----a s---it-a. N- s--- z- y---- s-------- N- s-m- z- y-d-a s-d-i-s-. -------------------------- No samo za yedna sedmitsa.
Cum vă place la noi? Х-р--в--ли--- -р- -ас? Х------ л- В- п-- н--- Х-р-с-а л- В- п-и н-с- ---------------------- Харесва ли Ви при нас? 0
K-----v- li V- p---n-s? K------- l- V- p-- n--- K-a-e-v- l- V- p-i n-s- ----------------------- Kharesva li Vi pri nas?
Foarte bine. Oamenii sunt drăguţi. М---о--Х-ра----а -ри--н-. М----- Х----- с- п------- М-о-о- Х-р-т- с- п-и-т-и- ------------------------- Много. Хората са приятни. 0
M--g-- -h-r-ta -- -r---tn-. M----- K------ s- p-------- M-o-o- K-o-a-a s- p-i-a-n-. --------------------------- Mnogo. Khorata sa priyatni.
Şi peisajul îmi place. И--ес--остта-ми х---с-а. И м--------- м- х------- И м-с-н-с-т- м- х-р-с-а- ------------------------ И местността ми харесва. 0
I m--t--stt--mi--h--e-va. I m--------- m- k-------- I m-s-n-s-t- m- k-a-e-v-. ------------------------- I mestnostta mi kharesva.
Ce sunteţi de meserie? К--ъв / -а--а с---п- п-оф-си-? К---- / к---- с-- п- п-------- К-к-в / к-к-а с-е п- п-о-е-и-? ------------------------------ Какъв / каква сте по професия? 0
K---v /-ka--a-st- po pr---s-ya? K---- / k---- s-- p- p--------- K-k-v / k-k-a s-e p- p-o-e-i-a- ------------------------------- Kakyv / kakva ste po profesiya?
Sunt traducător. Аз -ъ---рев--а- /-п-ев-дач--. А- с-- п------- / п---------- А- с-м п-е-о-а- / п-е-о-а-к-. ----------------------------- Аз съм преводач / преводачка. 0
A- sym-p----dach /-prevo-ach--. A- s-- p-------- / p----------- A- s-m p-e-o-a-h / p-e-o-a-h-a- ------------------------------- Az sym prevodach / prevodachka.
Traduc cărţi. Аз -ре-ежд-м-к-и--. А- п-------- к----- А- п-е-е-д-м к-и-и- ------------------- Аз превеждам книги. 0
A- -re-e------k----. A- p--------- k----- A- p-e-e-h-a- k-i-i- -------------------- Az prevezhdam knigi.
Sunteţi singur / ă aici? Сам-- с-ма-ли-сте-тук? С-- / с--- л- с-- т--- С-м / с-м- л- с-е т-к- ---------------------- Сам / сама ли сте тук? 0
Sa- /-s-ma -i s-e t-k? S-- / s--- l- s-- t--- S-m / s-m- l- s-e t-k- ---------------------- Sam / sama li ste tuk?
Nu, soţia mea / soţul meu este de asemenea aici. Н-, м--та ------ м----м---т с--- - ---. Н-- м---- ж--- / м--- м---- с--- е т--- Н-, м-я-а ж-н- / м-я- м-ж-т с-щ- е т-к- --------------------------------------- Не, моята жена / моят мъжът също е тук. 0
N-,-m---ta z---a ----yat-myzhyt---s--h---- --k. N-- m----- z---- / m---- m----- s------ y- t--- N-, m-y-t- z-e-a / m-y-t m-z-y- s-s-c-o y- t-k- ----------------------------------------------- Ne, moyata zhena / moyat myzhyt syshcho ye tuk.
Şi acolo sunt cei doi copii ai mei. А там с- д---- ----е--. А т-- с- д---- м- д---- А т-м с- д-е-е м- д-ц-. ----------------------- А там са двете ми деца. 0
A t-m -a -vete mi-d-t-a. A t-- s- d---- m- d----- A t-m s- d-e-e m- d-t-a- ------------------------ A tam sa dvete mi detsa.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile romanice

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă romanică. Acesta este de fapt cel mai important grup lingvistic din lume. Limbile romanice fac parte din familia limbiilor indo-europene. Toate limbile romanice au rezultat din limba latină. Aşadar, suntem descendenţi ai Romei. Baza tuturor limbilor romanice este latina vulgară. Înţelegem prin asta limba vorbită în Antichitatea târzie. Cuceririle romane au contribuit la răspândirea limbii latine în toată Europa. Limbile romanice s-au dezvoltat din această limbă. Latina însăşi este o limbă italică. În total, există aproximativ 15 limbi romanice. Este dificil de stabilit numărul exact. Nu putem şti mereu dacă este vorba de limbi autonome sau doar de dialecte. În timp, câteva limbi romanice au dispărut. Dar noi limbi s-au format pe o bază romanică. Acestea sunt limbile creole. Astăzi, spaniola este cea mai importantă limbă romanică din lume. Peste 380 milioane de locutori fac din aceasta una din limbile mondiale. Pentru oamenii de ştiinţă, limbile romanice sunt foarte interesante. Deoarece istoria acestor limbi este foarte documentată. De 2500 de ani, există texte scrise latine sau romane. Lingviştii se bazează pe acestea pentru a studia originea diferitelor limbi. Astfel, se pot studia regulile după care s-a dezvoltat o limbă. Multe dintre aceste rezultate pot fi aplicate şi altor limbi. Gramatica limbilor romanice este adesea construită în manieră similară. Dar mai ales vocabularul acestor limbi, care este foarte asemănător. Atunci când vorbim o limbă romanică, învăţăm cu uşurinţă alta. Mulţumim limbii latine!
Știați?
Limba japoneză este cu siguranță una din cele mai fascinante. Mulți oameni consideră sistemul de scriere cu precădere interesant. E compus din simboluri chinezești și două silabare. O altă caracteristică a limbii japoneze este că are foarte multe dialecte. Acestea diferă între ele, uneori chiar semnificativ. E uneori o realitate că doi vorbitori din două regiuni diferite să nu se înțeleagă între ei. Japoneza are un accent melodic. Dacă un cuvânt trebuie să fie accentuat, sonoritatea cu care este pronunțat nu va crește. Timbrul sunetului variază. Aproape 130 de milioane de oameni vorbesc japoneza. Sigur, majoritatea lor locuiesc în Japonia. Există grupuri mari de vorbitori și în Brazilia și America de Nord. Aceștia sunt descendenți ai emigranților japonezi. Dar în realitate doar puțini vorbesc japoneza ca a doua limbă. Ceea ce constituie o motivație să învățăm această limbă excitantă!