Dicționar de expresii

ro Small talk 2   »   hi गपशप २

21 [douăzeci şi unu]

Small talk 2

Small talk 2

२१ [इक्कीस]

21 [ikkees]

गपशप २

[gapashap 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Hindi Joaca Mai mult
De unde veniţi? आ---हा- -- आ---/--- -ै-? आ- क--- स- आ-- / आ- ह--- आ- क-ा- स- आ-े / आ- ह-ं- ------------------------ आप कहाँ से आये / आई हैं? 0
a----aha---se aaye---a-ee---in? a-- k----- s- a--- / a--- h---- a-p k-h-a- s- a-y- / a-e- h-i-? ------------------------------- aap kahaan se aaye / aaee hain?
Din Basel. बे-ल-से ब--- स- ब-स- स- ------- बेसल से 0
b---l-se b---- s- b-s-l s- -------- besal se
Basel se află în Elveţia. ब-स---्-िट--़रल--ड---- ---ि- -ै ब--- स------------ म-- स---- ह- ब-स- स-व-ट-ज-र-ै-ड म-ं स-थ-त ह- ------------------------------- बेसल स्विट्ज़रलैंड में स्थित है 0
b-s-l svi-z-----ind -e---s-h-t h-i b---- s------------ m--- s---- h-- b-s-l s-i-z-r-l-i-d m-i- s-h-t h-i ---------------------------------- besal svitzaralaind mein sthit hai
Pot să vi-l prezint pe domnul Müller? मैं आपक- --र----ल-ल--से मि-ा----ा--ा --च-ह-ी-ह-ँ म-- आ--- श--- म----- स- म----- च---- / च---- ह-- म-ं आ-क- श-र- म-ल-ल- स- म-ल-न- च-ह-ा / च-ह-ी ह-ँ ------------------------------------------------ मैं आपको श्री मुल्लर से मिलाना चाहता / चाहती हूँ 0
m-i- aa-a-o-s-r-- m-lla- ---m---a-- ---a-at- / --aah-tee -oon m--- a----- s---- m----- s- m------ c------- / c-------- h--- m-i- a-p-k- s-r-e m-l-a- s- m-l-a-a c-a-h-t- / c-a-h-t-e h-o- ------------------------------------------------------------- main aapako shree mullar se milaana chaahata / chaahatee hoon
El este străin. वे --दे---ह-ं व- व----- ह-- व- व-द-श- ह-ं ------------- वे विदेशी हैं 0
v- -i--s-e--h--n v- v------- h--- v- v-d-s-e- h-i- ---------------- ve videshee hain
El vorbeşte mai multe limbi. वे क- भा-ा---बो- स-त- --ं व- क- भ----- ब-- स--- ह-- व- क- भ-ष-ए- ब-ल स-त- ह-ं ------------------------- वे कई भाषाएँ बोल सकते हैं 0
v- kae- b-a-----n--o- sa-ate-h--n v- k--- b-------- b-- s----- h--- v- k-e- b-a-s-a-n b-l s-k-t- h-i- --------------------------------- ve kaee bhaashaen bol sakate hain
Sunteţi pentru prima oară aici? क्-- -- --ा---हल- --र --े हैं? क--- आ- य--- प--- ब-- आ-- ह--- क-य- आ- य-ा- प-ल- ब-र आ-े ह-ं- ------------------------------ क्या आप यहाँ पहली बार आये हैं? 0
kya -a- ---a-n -a----e -aa--aaye h-i-? k-- a-- y----- p------ b--- a--- h---- k-a a-p y-h-a- p-h-l-e b-a- a-y- h-i-? -------------------------------------- kya aap yahaan pahalee baar aaye hain?
Nu, am fost deja anul trecut aici. जी-न-ी---म-ं -ह-ँ प-छ----ा--आ-- -- --आ- -ी ज- न---- म-- य--- प---- स-- आ-- थ- / आ- थ- ज- न-ी-, म-ं य-ा- प-छ-े स-ल आ-ा थ- / आ- थ- ------------------------------------------ जी नहीं, मैं यहाँ पिछले साल आया था / आई थी 0
je---ah-------- --h-a--pi---a---s--l aa---t-- - aa-- -hee j-- n----- m--- y----- p------- s--- a--- t-- / a--- t--- j-e n-h-n- m-i- y-h-a- p-c-h-l- s-a- a-y- t-a / a-e- t-e- --------------------------------------------------------- jee nahin, main yahaan pichhale saal aaya tha / aaee thee
Dar numai timp de o săptămână. लेक-- --वल -क-ह---े -े-ल-ए ल---- क--- ए- ह---- क- ल-- ल-क-न क-व- ए- ह-्-े क- ल-ए -------------------------- लेकिन केवल एक हफ़्ते के लिए 0
l-kin-k-va--e------e--- -ie l---- k---- e- h---- k- l-- l-k-n k-v-l e- h-f-e k- l-e --------------------------- lekin keval ek hafte ke lie
Cum vă place la noi? क----आपको -हाँ---्-- -ग-ा-ह-? क--- आ--- य--- अ---- ल--- ह-- क-य- आ-क- य-ा- अ-्-ा ल-त- ह-? ----------------------------- क्या आपको यहाँ अच्छा लगता है? 0
kya a-pak---a-aa- -ch--h--laga-a h--? k-- a----- y----- a------ l----- h--- k-a a-p-k- y-h-a- a-h-h-a l-g-t- h-i- ------------------------------------- kya aapako yahaan achchha lagata hai?
Foarte bine. Oamenii sunt drăguţi. ब-ु--अच--ा.---ग-ब--त अच्छे ह-ं ब--- अ----- ल-- ब--- अ---- ह-- ब-ु- अ-्-ा- ल-ग ब-ु- अ-्-े ह-ं ------------------------------ बहुत अच्छा. लोग बहुत अच्छे हैं 0
b--ut ac-chha. l-g bahu--a----he----n b---- a------- l-- b---- a------ h--- b-h-t a-h-h-a- l-g b-h-t a-h-h-e h-i- ------------------------------------- bahut achchha. log bahut achchhe hain
Şi peisajul îmi place. म--- यहा---ा--ज-ा-ा--ी अ--छ--ल----है म--- य--- क- न----- भ- अ---- ल--- ह- म-झ- य-ा- क- न-़-र- भ- अ-्-ा ल-त- ह- ------------------------------------ मुझे यहाँ का नज़ारा भी अच्छा लगता है 0
m---e---ha-n--- naz-ar- -hee -chch-- -aga-a -ai m---- y----- k- n------ b--- a------ l----- h-- m-j-e y-h-a- k- n-z-a-a b-e- a-h-h-a l-g-t- h-i ----------------------------------------------- mujhe yahaan ka nazaara bhee achchha lagata hai
Ce sunteţi de meserie? आप-क्य- --ते-ह--? आ- क--- क--- ह--- आ- क-य- क-त- ह-ं- ----------------- आप क्या करते हैं? 0
a-p --a---rate-h---? a-- k-- k----- h---- a-p k-a k-r-t- h-i-? -------------------- aap kya karate hain?
Sunt traducător. म-ं -- ---व--- हूँ म-- ए- अ------ ह-- म-ं ए- अ-ु-ा-क ह-ँ ------------------ मैं एक अनुवादक हूँ 0
mai- -- anu-aa----ho-n m--- e- a-------- h--- m-i- e- a-u-a-d-k h-o- ---------------------- main ek anuvaadak hoon
Traduc cărţi. म-ं--ु--तकों----अन-वाद क--ा -ूँ /-करत--ह-ँ म-- प------- क- अ----- क--- ह-- / क--- ह-- म-ं प-स-त-ो- क- अ-ु-ा- क-त- ह-ँ / क-त- ह-ँ ------------------------------------------ मैं पुस्तकों का अनुवाद करता हूँ / करती हूँ 0
ma-- p--tak-n-k--an-vaa-------a-ho-- / karat---h--n m--- p------- k- a------ k----- h--- / k------ h--- m-i- p-s-a-o- k- a-u-a-d k-r-t- h-o- / k-r-t-e h-o- --------------------------------------------------- main pustakon ka anuvaad karata hoon / karatee hoon
Sunteţi singur / ă aici? क-या--प-यह-- ---ल- आ-- /--ई----? क--- आ- य--- अ---- आ-- / आ- ह--- क-य- आ- य-ा- अ-े-े आ-े / आ- ह-ं- -------------------------------- क्या आप यहाँ अकेले आये / आई हैं? 0
k-a-aa--y-haan---ele-a--e---aaee--a--? k-- a-- y----- a---- a--- / a--- h---- k-a a-p y-h-a- a-e-e a-y- / a-e- h-i-? -------------------------------------- kya aap yahaan akele aaye / aaee hain?
Nu, soţia mea / soţul meu este de asemenea aici. जी--ही-,-म-र- -त-न--/ मेर--प---भ- य-ाँ--ैं ज- न---- म--- प---- / म--- प-- भ- य--- ह-- ज- न-ी-, म-र- प-्-ि / म-र- प-ि भ- य-ा- ह-ं ------------------------------------------ जी नहीं, मेरी पत्नि / मेरे पति भी यहाँ हैं 0
jee nahi-, m-r-e-patni-- -er-------b-e----ha-- --in j-- n----- m---- p---- / m--- p--- b--- y----- h--- j-e n-h-n- m-r-e p-t-i / m-r- p-t- b-e- y-h-a- h-i- --------------------------------------------------- jee nahin, meree patni / mere pati bhee yahaan hain
Şi acolo sunt cei doi copii ai mei. और म-र----न-ं -च-च---हाँ हैं औ- म--- द---- ब---- व--- ह-- औ- म-र- द-न-ं ब-्-े व-ा- ह-ं ---------------------------- और मेरे दोनों बच्चे वहाँ हैं 0
a-r ---e --non---c--h- va---n ha-n a-- m--- d---- b------ v----- h--- a-r m-r- d-n-n b-c-c-e v-h-a- h-i- ---------------------------------- aur mere donon bachche vahaan hain

Limbile romanice

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă romanică. Acesta este de fapt cel mai important grup lingvistic din lume. Limbile romanice fac parte din familia limbiilor indo-europene. Toate limbile romanice au rezultat din limba latină. Aşadar, suntem descendenţi ai Romei. Baza tuturor limbilor romanice este latina vulgară. Înţelegem prin asta limba vorbită în Antichitatea târzie. Cuceririle romane au contribuit la răspândirea limbii latine în toată Europa. Limbile romanice s-au dezvoltat din această limbă. Latina însăşi este o limbă italică. În total, există aproximativ 15 limbi romanice. Este dificil de stabilit numărul exact. Nu putem şti mereu dacă este vorba de limbi autonome sau doar de dialecte. În timp, câteva limbi romanice au dispărut. Dar noi limbi s-au format pe o bază romanică. Acestea sunt limbile creole. Astăzi, spaniola este cea mai importantă limbă romanică din lume. Peste 380 milioane de locutori fac din aceasta una din limbile mondiale. Pentru oamenii de ştiinţă, limbile romanice sunt foarte interesante. Deoarece istoria acestor limbi este foarte documentată. De 2500 de ani, există texte scrise latine sau romane. Lingviştii se bazează pe acestea pentru a studia originea diferitelor limbi. Astfel, se pot studia regulile după care s-a dezvoltat o limbă. Multe dintre aceste rezultate pot fi aplicate şi altor limbi. Gramatica limbilor romanice este adesea construită în manieră similară. Dar mai ales vocabularul acestor limbi, care este foarte asemănător. Atunci când vorbim o limbă romanică, învăţăm cu uşurinţă alta. Mulţumim limbii latine!
Știați?
Limba japoneză este cu siguranță una din cele mai fascinante. Mulți oameni consideră sistemul de scriere cu precădere interesant. E compus din simboluri chinezești și două silabare. O altă caracteristică a limbii japoneze este că are foarte multe dialecte. Acestea diferă între ele, uneori chiar semnificativ. E uneori o realitate că doi vorbitori din două regiuni diferite să nu se înțeleagă între ei. Japoneza are un accent melodic. Dacă un cuvânt trebuie să fie accentuat, sonoritatea cu care este pronunțat nu va crește. Timbrul sunetului variază. Aproape 130 de milioane de oameni vorbesc japoneza. Sigur, majoritatea lor locuiesc în Japonia. Există grupuri mari de vorbitori și în Brazilia și America de Nord. Aceștia sunt descendenți ai emigranților japonezi. Dar în realitate doar puțini vorbesc japoneza ca a doua limbă. Ceea ce constituie o motivație să învățăm această limbă excitantă!