Dicționar de expresii

ro Small talk 2   »   mr गप्पा २

21 [douăzeci şi unu]

Small talk 2

Small talk 2

२१ [एकवीस]

21 [Ēkavīsa]

गप्पा २

[gappā 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Marathi Joaca Mai mult
De unde veniţi? आप- --ठ-न आला आह-त? आ-- क---- आ-- आ---- आ-ण क-ठ-न आ-ा आ-ा-? ------------------- आपण कुठून आला आहात? 0
ā--ṇa--u----a -l-------? ā---- k------ ā-- ā----- ā-a-a k-ṭ-ū-a ā-ā ā-ā-a- ------------------------ āpaṇa kuṭhūna ālā āhāta?
Din Basel. ब-झ-लह--. ब-------- ब-झ-ल-ू-. --------- बाझेलहून. 0
B-jhēlah--a. B----------- B-j-ē-a-ū-a- ------------ Bājhēlahūna.
Basel se află în Elveţia. ब---ल स--ि-्--लॅन-ड-ध्य--आ-े. ब---- स----------------- आ--- ब-झ-ल स-व-त-झ-ल-न-ड-ध-य- आ-े- ----------------------------- बाझेल स्वित्झरलॅन्डमध्ये आहे. 0
B-j---a svi--ha-alĕnḍa-adh-ē -h-. B------ s------------------- ā--- B-j-ē-a s-i-j-a-a-ĕ-ḍ-m-d-y- ā-ē- --------------------------------- Bājhēla svitjharalĕnḍamadhyē āhē.
Pot să vi-l prezint pe domnul Müller? मी -पल्-ा-ा श---मान--्--ल- या-ची--ळख कर---दे-ो. म- आ------- श------ म----- य---- ओ-- क--- द---- म- आ-ल-य-ल- श-र-म-न म-य-ल- य-ं-ी ओ-ख क-ू- द-त-. ----------------------------------------------- मी आपल्याला श्रीमान म्युलर यांची ओळख करून देतो. 0
M- -p-ly-l--śrī-āna-myul-r- y-n̄----ḷakha -a--n--d-t-. M- ā------- ś------ m------ y----- ō----- k----- d---- M- ā-a-y-l- ś-ī-ā-a m-u-a-a y-n-c- ō-a-h- k-r-n- d-t-. ------------------------------------------------------ Mī āpalyālā śrīmāna myulara yān̄cī ōḷakha karūna dētō.
El este străin. ते विद-श---ह-त. त- व----- आ---- त- व-द-श- आ-े-. --------------- ते विदेशी आहेत. 0
Tē -idēś--ā-ēt-. T- v----- ā----- T- v-d-ś- ā-ē-a- ---------------- Tē vidēśī āhēta.
El vorbeşte mai multe limbi. त--अ------ष- -ो-- -क--त. त- अ--- भ--- ब--- श----- त- अ-े- भ-ष- ब-ल- श-त-त- ------------------------ ते अनेक भाषा बोलू शकतात. 0
Tē-a-ē---b-āṣ- ---ū--a-----a. T- a---- b---- b--- ś-------- T- a-ē-a b-ā-ā b-l- ś-k-t-t-. ----------------------------- Tē anēka bhāṣā bōlū śakatāta.
Sunteţi pentru prima oară aici? आ-ण --े -----च-आ-ा-आ--त का? आ-- इ-- प----- आ-- आ--- क-- आ-ण इ-े प-र-म- आ-ा आ-ा- क-? --------------------------- आपण इथे प्रथमच आला आहात का? 0
Ā--ṇ--i----prat--m--a--l- āhāt---ā? Ā---- i--- p--------- ā-- ā---- k-- Ā-a-a i-h- p-a-h-m-c- ā-ā ā-ā-a k-? ----------------------------------- Āpaṇa ithē prathamaca ālā āhāta kā?
Nu, am fost deja anul trecut aici. ना--,-म- मा-च-य--वर्-- -कदा ----आल- हो-ो. - आल- --त-. न---- म- म------ व---- ए--- इ-- आ-- ह---- / आ-- ह---- न-ह-, म- म-ग-्-ा व-्-ी ए-द- इ-े आ-ो ह-त-. / आ-े ह-त-. ----------------------------------------------------- नाही, मी मागच्या वर्षी एकदा इथे आलो होतो. / आले होते. 0
N-h-, m------c-ā-var-ī ē--dā-ithē--l--h-tō.---Ā-- -ōtē. N---- m- m------ v---- ē---- i--- ā-- h---- / Ā-- h---- N-h-, m- m-g-c-ā v-r-ī ē-a-ā i-h- ā-ō h-t-. / Ā-ē h-t-. ------------------------------------------------------- Nāhī, mī māgacyā varṣī ēkadā ithē ālō hōtō. / Ālē hōtē.
Dar numai timp de o săptămână. प- -क-त-एका---वड्--स-ठी. प- फ--- ए-- आ----------- प- फ-्- ए-ा आ-व-्-ा-ा-ी- ------------------------ पण फक्त एका आठवड्यासाठी. 0
P-ṇ---hak-a-ē-- -ṭ-ava---sā---. P--- p----- ē-- ā-------------- P-ṇ- p-a-t- ē-ā ā-h-v-ḍ-ā-ā-h-. ------------------------------- Paṇa phakta ēkā āṭhavaḍyāsāṭhī.
Cum vă place la noi? आ-ल्य--ा इथे-क-े-वा---? आ------- इ-- क-- व----- आ-ल-य-ल- इ-े क-े व-ट-े- ----------------------- आपल्याला इथे कसे वाटले? 0
Ā-a--ālā-i-hē--asē--āṭ---? Ā------- i--- k--- v------ Ā-a-y-l- i-h- k-s- v-ṭ-l-? -------------------------- Āpalyālā ithē kasē vāṭalē?
Foarte bine. Oamenii sunt drăguţi. खू--चा-ग---------ू-च --ंग----ह-त. ख-- च------ ल-- ख--- च----- आ---- ख-प च-ं-ल-, ल-क ख-प- च-ं-ल- आ-े-. --------------------------------- खूप चांगले, लोक खूपच चांगले आहेत. 0
K--p- -āṅ-alē----k---hū--c- c---a-ē-āhēta. K---- c------- l--- k------ c------ ā----- K-ū-a c-ṅ-a-ē- l-k- k-ū-a-a c-ṅ-a-ē ā-ē-a- ------------------------------------------ Khūpa cāṅgalē, lōka khūpaca cāṅgalē āhēta.
Şi peisajul îmi place. मला इथल- आज--ा--चा --िसर-ी-आवड-ो. म-- इ--- आ-------- प------ आ----- म-ा इ-ल- आ-ू-ा-ू-ा प-ि-र-ी आ-ड-ो- --------------------------------- मला इथला आजूबाजूचा परिसरही आवडतो. 0
M--- i-halā--j---jū---p--isar-----v-----. M--- i----- ā-------- p--------- ā------- M-l- i-h-l- ā-ū-ā-ū-ā p-r-s-r-h- ā-a-a-ō- ----------------------------------------- Malā ithalā ājūbājūcā parisarahī āvaḍatō.
Ce sunteţi de meserie? आप-ा ---व--य--ा- आ-े? आ--- व------ क-- आ--- आ-ल- व-य-स-य क-य आ-े- --------------------- आपला व्यवसाय काय आहे? 0
Ā-a-- -y-v--āya--āya -hē? Ā---- v-------- k--- ā--- Ā-a-ā v-a-a-ā-a k-y- ā-ē- ------------------------- Āpalā vyavasāya kāya āhē?
Sunt traducător. मी-ए---नुवा-----े. म- ए- अ------ आ--- म- ए- अ-ु-ा-क आ-े- ------------------ मी एक अनुवादक आहे. 0
M--ē-a an--ā-aka ---. M- ē-- a-------- ā--- M- ē-a a-u-ā-a-a ā-ē- --------------------- Mī ēka anuvādaka āhē.
Traduc cărţi. मी पु-्---ं----नुव-द-क---.---कर--. म- प--------- अ----- क---- / क---- म- प-स-त-ा-च- अ-ु-ा- क-त-. / क-त-. ---------------------------------- मी पुस्तकांचा अनुवाद करतो. / करते. 0
Mī-p-st-k---cā-a---ā-----ratō.-/ K-r--ē. M- p---------- a------ k------ / K------ M- p-s-a-ā-̄-ā a-u-ā-a k-r-t-. / K-r-t-. ---------------------------------------- Mī pustakān̄cā anuvāda karatō. / Karatē.
Sunteţi singur / ă aici? आ-- इथ--ए--े--/ -क-्--च-आ--- क-? आ-- इ-- ए---- / ए------ आ--- क-- आ-ण इ-े ए-ट-च / ए-ट-य-च आ-ा- क-? -------------------------------- आपण इथे एकटेच / एकट्याच आहात का? 0
Āp-ṇ--ithē--ka-ē--- ē-aṭy-ca -------ā? Ā---- i--- ē------- ē------- ā---- k-- Ā-a-a i-h- ē-a-ē-a- ē-a-y-c- ā-ā-a k-? -------------------------------------- Āpaṇa ithē ēkaṭēca/ ēkaṭyāca āhāta kā?
Nu, soţia mea / soţul meu este de asemenea aici. न---- -ाझी-प--नी-ण--थ---हे. / माझ--प--पण---- आहेत. न---- म--- प------ इ-- आ--- / म--- प---- इ-- आ---- न-ह-, म-झ- प-्-ी-ण इ-े आ-े- / म-झ- प-ी-ण इ-े आ-े-. -------------------------------------------------- नाही, माझी पत्नीपण इथे आहे. / माझे पतीपण इथे आहेत. 0
Nā-----ājhī pa------- ithē-ā-ē-----ā----p-tī-a-- ith-----ta. N---- m---- p-------- i--- ā--- / M---- p------- i--- ā----- N-h-, m-j-ī p-t-ī-a-a i-h- ā-ē- / M-j-ē p-t-p-ṇ- i-h- ā-ē-a- ------------------------------------------------------------ Nāhī, mājhī patnīpaṇa ithē āhē. / Mājhē patīpaṇa ithē āhēta.
Şi acolo sunt cei doi copii ai mei. आ----ी-मा-ी दो- -----आ---. आ-- त- म--- द-- म--- आ---- आ-ि त- म-झ- द-न म-ल- आ-े-. -------------------------- आणि ती माझी दोन मुले आहेत. 0
Ā---t----j-- d-na mu-----ēta. Ā-- t- m---- d--- m--- ā----- Ā-i t- m-j-ī d-n- m-l- ā-ē-a- ----------------------------- Āṇi tī mājhī dōna mulē āhēta.

Limbile romanice

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă romanică. Acesta este de fapt cel mai important grup lingvistic din lume. Limbile romanice fac parte din familia limbiilor indo-europene. Toate limbile romanice au rezultat din limba latină. Aşadar, suntem descendenţi ai Romei. Baza tuturor limbilor romanice este latina vulgară. Înţelegem prin asta limba vorbită în Antichitatea târzie. Cuceririle romane au contribuit la răspândirea limbii latine în toată Europa. Limbile romanice s-au dezvoltat din această limbă. Latina însăşi este o limbă italică. În total, există aproximativ 15 limbi romanice. Este dificil de stabilit numărul exact. Nu putem şti mereu dacă este vorba de limbi autonome sau doar de dialecte. În timp, câteva limbi romanice au dispărut. Dar noi limbi s-au format pe o bază romanică. Acestea sunt limbile creole. Astăzi, spaniola este cea mai importantă limbă romanică din lume. Peste 380 milioane de locutori fac din aceasta una din limbile mondiale. Pentru oamenii de ştiinţă, limbile romanice sunt foarte interesante. Deoarece istoria acestor limbi este foarte documentată. De 2500 de ani, există texte scrise latine sau romane. Lingviştii se bazează pe acestea pentru a studia originea diferitelor limbi. Astfel, se pot studia regulile după care s-a dezvoltat o limbă. Multe dintre aceste rezultate pot fi aplicate şi altor limbi. Gramatica limbilor romanice este adesea construită în manieră similară. Dar mai ales vocabularul acestor limbi, care este foarte asemănător. Atunci când vorbim o limbă romanică, învăţăm cu uşurinţă alta. Mulţumim limbii latine!
Știați?
Limba japoneză este cu siguranță una din cele mai fascinante. Mulți oameni consideră sistemul de scriere cu precădere interesant. E compus din simboluri chinezești și două silabare. O altă caracteristică a limbii japoneze este că are foarte multe dialecte. Acestea diferă între ele, uneori chiar semnificativ. E uneori o realitate că doi vorbitori din două regiuni diferite să nu se înțeleagă între ei. Japoneza are un accent melodic. Dacă un cuvânt trebuie să fie accentuat, sonoritatea cu care este pronunțat nu va crește. Timbrul sunetului variază. Aproape 130 de milioane de oameni vorbesc japoneza. Sigur, majoritatea lor locuiesc în Japonia. Există grupuri mari de vorbitori și în Brazilia și America de Nord. Aceștia sunt descendenți ai emigranților japonezi. Dar în realitate doar puțini vorbesc japoneza ca a doua limbă. Ceea ce constituie o motivație să învățăm această limbă excitantă!