Dicționar de expresii

ro Small talk 3   »   ka პატარა დიალოგი 3

22 [douăzeci şi doi]

Small talk 3

Small talk 3

22 [ოცდაორი]

22 [otsdaori]

პატარა დიალოგი 3

[p'at'ara dialogi 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Gruzină Joaca Mai mult
Fumaţi? ე---ი-? ე______ ე-ე-ი-? ------- ეწევით? 0
et--e-i-? e________ e-s-e-i-? --------- ets'evit?
Înainte da. ა-რ- ვე-ეო-ი. ა___ ვ_______ ა-რ- ვ-წ-ო-ი- ------------- ადრე ვეწეოდი. 0
a--- ve-s'--d-. a___ v_________ a-r- v-t-'-o-i- --------------- adre vets'eodi.
Dar acum nu mai fumez. მ-გრა-------აღ----ეწ-ვ-. მ_____ ა___ ა___ ვ______ მ-გ-ა- ა-ლ- ა-ა- ვ-წ-ვ-. ------------------------ მაგრამ ახლა აღარ ვეწევი. 0
m--r-m--kh-- a-ha----t---vi. m_____ a____ a____ v________ m-g-a- a-h-a a-h-r v-t-'-v-. ---------------------------- magram akhla aghar vets'evi.
Vă deranjează, dacă fumez? გ----ებ----ო- -ეწ---? გ________ რ__ ვ______ გ-წ-ხ-ბ-, რ-მ ვ-წ-ვ-? --------------------- გაწუხებთ, რომ ვეწევი? 0
gat--ukh-b-- --m -ets'evi? g___________ r__ v________ g-t-'-k-e-t- r-m v-t-'-v-? -------------------------- gats'ukhebt, rom vets'evi?
Nu, absolut deloc. სა---ოდ --ა. ს______ ა___ ს-ე-თ-დ ა-ა- ------------ საერთოდ არა. 0
s---t-- -ra. s______ a___ s-e-t-d a-a- ------------ saertod ara.
Asta nu mă deranjează. არ-მ---ხ---. ა_ მ________ ა- მ-წ-ხ-ბ-. ------------ არ მაწუხებს. 0
a---a------e--. a_ m___________ a- m-t-'-k-e-s- --------------- ar mats'ukhebs.
Beţi ceva? და--ვ----მე-? დ_____ რ_____ დ-ლ-ვ- რ-მ-ს- ------------- დალევთ რამეს? 0
dal-v--r--es? d_____ r_____ d-l-v- r-m-s- ------------- dalevt rames?
Un coniac? კ--ი---? კ_______ კ-ნ-ა-ს- -------- კონიაკს? 0
k'-n-a---? k_________ k-o-i-k-s- ---------- k'oniak's?
Nu, mai bine o bere. არა,--უდ---ი--ე----. ა___ ლ___ მ_________ ა-ა- ლ-დ- მ-რ-ე-ნ-ა- -------------------- არა, ლუდი მირჩევნია. 0
a----l-di-m--ch-v--a. a___ l___ m__________ a-a- l-d- m-r-h-v-i-. --------------------- ara, ludi mirchevnia.
Călătoriţi mult? ბევ-----გზ----ბ-? ბ____ მ__________ ბ-ვ-ს მ-გ-ა-რ-ბ-? ----------------- ბევრს მოგზაურობთ? 0
b--r- m--za-robt? b____ m__________ b-v-s m-g-a-r-b-? ----------------- bevrs mogzaurobt?
Da, de obicei sunt călătorii de afaceri. დია-- -ში-ად ---ვ- --ვლი--ბებ-. დ____ ხ_____ მ____ მ___________ დ-ა-, ხ-ი-ა- მ-ქ-ს მ-ვ-ი-ე-ე-ი- ------------------------------- დიახ, ხშირად მაქვს მივლინებები. 0
di-----k-shir---m---s--i-li-----i. d_____ k_______ m____ m___________ d-a-h- k-s-i-a- m-k-s m-v-i-e-e-i- ---------------------------------- diakh, khshirad makvs mivlinebebi.
Dar acum ne facem aici concediul. მ--რა- ახ-- ა- შვე-უ-ე-ა -ვ-ქ-ს. მ_____ ა___ ა_ შ________ გ______ მ-გ-ა- ა-ლ- ა- შ-ე-უ-ე-ა გ-ა-ვ-. -------------------------------- მაგრამ ახლა აქ შვებულება გვაქვს. 0
m--r-m-akh---a- s----ul-b--g---v-. m_____ a____ a_ s_________ g______ m-g-a- a-h-a a- s-v-b-l-b- g-a-v-. ---------------------------------- magram akhla ak shvebuleba gvakvs.
Ce căldură! რა სიცხე-! რ_ ს______ რ- ს-ც-ე-! ---------- რა სიცხეა! 0
ra--i--khea! r_ s________ r- s-t-k-e-! ------------ ra sitskhea!
Da, astăzi este chiar foarte cald. დიახ- -ღე- -ა-დ--ლ---ც--ლ-. დ____ დ___ ნ________ ც_____ დ-ა-, დ-ე- ნ-მ-ვ-ლ-დ ც-ე-ა- --------------------------- დიახ, დღეს ნამდვილად ცხელა. 0
diak-,--g--s na-d--la--t--h-la. d_____ d____ n________ t_______ d-a-h- d-h-s n-m-v-l-d t-k-e-a- ------------------------------- diakh, dghes namdvilad tskhela.
Să mergem pe balcon. გ--იდე- ა--ანზე? გ______ ა_______ გ-ვ-დ-თ ა-ვ-ნ-ე- ---------------- გავიდეთ აივანზე? 0
gavid-t---v-n-e? g______ a_______ g-v-d-t a-v-n-e- ---------------- gavidet aivanze?
Mâine facem aici o petrecere. ხ----აქ ზ-ი-- იქ----. ხ___ ა_ ზ____ ი______ ხ-ა- ა- ზ-ი-ი ი-ნ-ბ-. --------------------- ხვალ აქ ზეიმი იქნება. 0
khva-----z-imi--k-eba. k____ a_ z____ i______ k-v-l a- z-i-i i-n-b-. ---------------------- khval ak zeimi ikneba.
Veniţi şi dumneavoastră? თქ-----მ-ხ-ალთ? თ_____ მ_______ თ-ვ-ნ- მ-ხ-ა-თ- --------------- თქვენც მოხვალთ? 0
tkv---- --kh-a-t? t______ m________ t-v-n-s m-k-v-l-? ----------------- tkvents mokhvalt?
Da, şi noi suntem invitaţi. დი--, -ვ--- -ა-ვ-----ე-. დ____ ჩ____ დ___________ დ-ა-, ჩ-ე-ც დ-გ-პ-ტ-ჟ-ს- ------------------------ დიახ, ჩვენც დაგვპატიჟეს. 0
di---,-c--en-s d-gvp-at-i--e-. d_____ c______ d______________ d-a-h- c-v-n-s d-g-p-a-'-z-e-. ------------------------------ diakh, chvents dagvp'at'izhes.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Gruzină (1-100) MP3 Gruzină (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă şi scriere

Fiecare limbă serveşte ca mijloc de comunicare între oameni. Atunci când vorbim, exprimăm ceea ce gândim sau simţim. Când facem acest lucru, nu respectăm mereu regulile limbii noastre. Folosim propria noastră limbă, limba curentă. În limbajul scris, este diferit. Aici, găsim tot felul de reguli ale limbii. Limba noastră nu este o limbă adevărată decât prin scris. Astfel, limba devine vizibilă. De mii de ani, ştiinţa a fost transmisă prin scris. Iată de ce scrisul este fundamentul oricărei culturi dezvoltate. Prima scriere a fost inventată acum peste 5000 de ani. A fost scrierea cuneiformă a sumerienilor. Semnele erau inscripţionate pe tablete de argilă. Această scriere cuneiformă a fost folosită timp de trei mii de ani. Hieroglifele din Egiptul Antic au existat aproape tot la fel de mult. Nenumăraţi oameni de ştiinţă au studiat această scriere. Hieroglifele reprezintă un sistem de scriere relativ complicat. Dar a fost probabil inventat dintr-un motiv foarte simplu. Egiptul era, în acea vreme, un vast imperiu cu numeroşi locuitori. Viaţa cotidiană trebuia organizată, mai ales economia. Taxele şi contabilitatea trebuiau să fie administrate eficient. Egiptenii din Antichitate au dezvoltat propriile lor simboluri în acest sens. În schimb, sistemele de scriere alfabetică datează de pe vremea sumerienilor. Fiecare sistem de scriere relevă multe despre oamenii care îl utilizau. De altfel, fiecare naţiune deţine propriile caracteristici ale scrierii sale. Din păcate, arta scrierii de mână este pe cale de dispariţie. Tehnica modernă o face aproape neînsemnată. Aşadar: Nu doar vorbiţi, ci şi scrieţi!
Știați?
Kannada este o limbă ce face parte din grupul de limbi dravidiene. Aceste limbi sunt vorbite cu precădere în sudul Indiei. Kannada nu are nici o legătură cu limbile indo-ariene din nordul Indiei. Aproape 40 de milioane de oameni vorbesc kannada ca limbă nativă. Este recunoscută ca fiind una din cele 22 de limbi naționale ale Indiei. Kannada este o limbă aglutinantă. Aceasta înseamnă că funcțiunile gramatice sunt exprimate prin afixe. Limba se împarte în patru mari grupuri dialectale. Un dialect arată de unde vin vorbitorii săi. Suplimentar, clasa socială poate fi identificată pe baza limbii vorbite. Kannada vorbită și scrisă diferă una de alta. Precum multe alte limbi indiene, kannada are propriul său sistem de scriere. Acesta este un hibrid între scrierea silabică și cea alfabetică. Consistă din multe simboluri rotunde, care e un semn distinctiv propriu pentru sistemele de scriere indiană din sudul Indiei. E foarte plăcut să înveți aceste litere frumoase!