Dicționar de expresii

ro Small talk 3   »   uk Коротка розмова 3

22 [douăzeci şi doi]

Small talk 3

Small talk 3

22 [двадцять два]

22 [dvadtsyatʹ dva]

Коротка розмова 3

[Korotka rozmova 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Fumaţi? В-------е? В_ п______ В- п-л-т-? ---------- Ви палите? 0
Vy -a---e? V_ p______ V- p-l-t-? ---------- Vy palyte?
Înainte da. Ран------к. Р_____ т___ Р-н-ш- т-к- ----------- Раніше так. 0
Ranis-- t--. R______ t___ R-n-s-e t-k- ------------ Ranishe tak.
Dar acum nu mai fumez. Але----ер - -і------- п---. А__ т____ я б_____ н_ п____ А-е т-п-р я б-л-ш- н- п-л-. --------------------------- Але тепер я більше не палю. 0
A-----p-r-y- -il-sh---e---l-u. A__ t____ y_ b______ n_ p_____ A-e t-p-r y- b-l-s-e n- p-l-u- ------------------------------ Ale teper ya bilʹshe ne palyu.
Vă deranjează, dacă fumez? Ч- за--ж-є--ам, ко-- я п-лю? Ч_ з______ В___ к___ я п____ Ч- з-в-ж-є В-м- к-л- я п-л-? ---------------------------- Чи заважає Вам, коли я палю? 0
Chy-z--azha-e-V--- ---- -a p-lyu? C__ z________ V___ k___ y_ p_____ C-y z-v-z-a-e V-m- k-l- y- p-l-u- --------------------------------- Chy zavazhaye Vam, koly ya palyu?
Nu, absolut deloc. Ні--з--сім --. Н__ з_____ н__ Н-, з-в-і- н-. -------------- Ні, зовсім ні. 0
Ni- zovsi--ni. N__ z_____ n__ N-, z-v-i- n-. -------------- Ni, zovsim ni.
Asta nu mă deranjează. Ц- мені -е---важ-є. Ц_ м___ н_ з_______ Ц- м-н- н- з-в-ж-є- ------------------- Це мені не заважає. 0
T-e --ni-n---avaz--y-. T__ m___ n_ z_________ T-e m-n- n- z-v-z-a-e- ---------------------- Tse meni ne zavazhaye.
Beţi ceva? В- щ----п’---? В_ щ___ п_____ В- щ-с- п-є-е- -------------- Ви щось п’єте? 0
V---h--o-ʹ-pʺy-t-? V_ s______ p______ V- s-c-o-ʹ p-y-t-? ------------------ Vy shchosʹ pʺyete?
Un coniac? К----к? К______ К-н-я-? ------- Коньяк? 0
K-n----? K_______ K-n-y-k- -------- Konʹyak?
Nu, mai bine o bere. Н-,-к--ще п-в-. Н__ к____ п____ Н-, к-а-е п-в-. --------------- Ні, краще пиво. 0
N----rash-h- p--o. N__ k_______ p____ N-, k-a-h-h- p-v-. ------------------ Ni, krashche pyvo.
Călătoriţi mult? В--б--а---по-оро--єте? В_ б_____ п___________ В- б-г-т- п-д-р-ж-є-е- ---------------------- Ви багато подорожуєте? 0
Vy--a-at-----or-zhuyet-? V_ b_____ p_____________ V- b-h-t- p-d-r-z-u-e-e- ------------------------ Vy bahato podorozhuyete?
Da, de obicei sunt călătorii de afaceri. Та-,-п-р-----о ц- ---о-- ---здки. Т___ п________ ц_ д_____ п_______ Т-к- п-р-в-ж-о ц- д-л-в- п-ї-д-и- --------------------------------- Так, переважно це ділові поїздки. 0
Ta-, --reva-hno--se d-l-vi po--zdky. T___ p_________ t__ d_____ p_______ T-k- p-r-v-z-n- t-e d-l-v- p-i-z-k-. ------------------------------------ Tak, perevazhno tse dilovi poïzdky.
Dar acum ne facem aici concediul. А-- -еп---ми -у--у---д--с--і А__ т____ м_ т__ у в________ А-е т-п-р м- т-т у в-д-у-т-і ---------------------------- Але тепер ми тут у відпустці 0
Al- tep---m- tut --v-d---t--i A__ t____ m_ t__ u v_________ A-e t-p-r m- t-t u v-d-u-t-s- ----------------------------- Ale teper my tut u vidpusttsi
Ce căldură! Як--сп--а! Я__ с_____ Я-а с-е-а- ---------- Яка спека! 0
Ya-- s-e-a! Y___ s_____ Y-k- s-e-a- ----------- Yaka speka!
Da, astăzi este chiar foarte cald. Т----с-о-о------йс-о с-е--тно. Т___ с_______ д_____ с________ Т-к- с-о-о-н- д-й-н- с-е-о-н-. ------------------------------ Так, сьогодні дійсно спекотно. 0
T--,--ʹ----n----y-s------ko-n-. T___ s_______ d_____ s________ T-k- s-o-o-n- d-y-s-o s-e-o-n-. ------------------------------- Tak, sʹohodni diy̆sno spekotno.
Să mergem pe balcon. Хо-ім--на-ба-к-н. Х_____ н_ б______ Х-д-м- н- б-л-о-. ----------------- Ходімо на балкон. 0
K-odimo--- bal--n. K______ n_ b______ K-o-i-o n- b-l-o-. ------------------ Khodimo na balkon.
Mâine facem aici o petrecere. З-втр- -ут -уд-----ір-а. З_____ т__ б___ в_______ З-в-р- т-т б-д- в-ч-р-а- ------------------------ Завтра тут буде вечірка. 0
Z---r--tu- -ud--vec--r--. Z_____ t__ b___ v________ Z-v-r- t-t b-d- v-c-i-k-. ------------------------- Zavtra tut bude vechirka.
Veniţi şi dumneavoastră? Ви----ож--р-й-е--? В_ т____ п________ В- т-к-ж п-и-д-т-? ------------------ Ви також прийдете? 0
V- --k--- pr--̆d--e? V_ t_____ p________ V- t-k-z- p-y-̆-e-e- -------------------- Vy takozh pryy̆dete?
Da, şi noi suntem invitaţi. Т--- ми-т-ко- з-п--ше-і. Т___ м_ т____ з_________ Т-к- м- т-к-ж з-п-о-е-і- ------------------------ Так, ми також запрошені. 0
Ta-,--y t--oz--z---oshe--. T___ m_ t_____ z__________ T-k- m- t-k-z- z-p-o-h-n-. -------------------------- Tak, my takozh zaprosheni.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Ucraineană (1-100) MP3 Ucraineană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă şi scriere

Fiecare limbă serveşte ca mijloc de comunicare între oameni. Atunci când vorbim, exprimăm ceea ce gândim sau simţim. Când facem acest lucru, nu respectăm mereu regulile limbii noastre. Folosim propria noastră limbă, limba curentă. În limbajul scris, este diferit. Aici, găsim tot felul de reguli ale limbii. Limba noastră nu este o limbă adevărată decât prin scris. Astfel, limba devine vizibilă. De mii de ani, ştiinţa a fost transmisă prin scris. Iată de ce scrisul este fundamentul oricărei culturi dezvoltate. Prima scriere a fost inventată acum peste 5000 de ani. A fost scrierea cuneiformă a sumerienilor. Semnele erau inscripţionate pe tablete de argilă. Această scriere cuneiformă a fost folosită timp de trei mii de ani. Hieroglifele din Egiptul Antic au existat aproape tot la fel de mult. Nenumăraţi oameni de ştiinţă au studiat această scriere. Hieroglifele reprezintă un sistem de scriere relativ complicat. Dar a fost probabil inventat dintr-un motiv foarte simplu. Egiptul era, în acea vreme, un vast imperiu cu numeroşi locuitori. Viaţa cotidiană trebuia organizată, mai ales economia. Taxele şi contabilitatea trebuiau să fie administrate eficient. Egiptenii din Antichitate au dezvoltat propriile lor simboluri în acest sens. În schimb, sistemele de scriere alfabetică datează de pe vremea sumerienilor. Fiecare sistem de scriere relevă multe despre oamenii care îl utilizau. De altfel, fiecare naţiune deţine propriile caracteristici ale scrierii sale. Din păcate, arta scrierii de mână este pe cale de dispariţie. Tehnica modernă o face aproape neînsemnată. Aşadar: Nu doar vorbiţi, ci şi scrieţi!
Știați?
Kannada este o limbă ce face parte din grupul de limbi dravidiene. Aceste limbi sunt vorbite cu precădere în sudul Indiei. Kannada nu are nici o legătură cu limbile indo-ariene din nordul Indiei. Aproape 40 de milioane de oameni vorbesc kannada ca limbă nativă. Este recunoscută ca fiind una din cele 22 de limbi naționale ale Indiei. Kannada este o limbă aglutinantă. Aceasta înseamnă că funcțiunile gramatice sunt exprimate prin afixe. Limba se împarte în patru mari grupuri dialectale. Un dialect arată de unde vin vorbitorii săi. Suplimentar, clasa socială poate fi identificată pe baza limbii vorbite. Kannada vorbită și scrisă diferă una de alta. Precum multe alte limbi indiene, kannada are propriul său sistem de scriere. Acesta este un hibrid între scrierea silabică și cea alfabetică. Consistă din multe simboluri rotunde, care e un semn distinctiv propriu pentru sistemele de scriere indiană din sudul Indiei. E foarte plăcut să înveți aceste litere frumoase!