Dicționar de expresii

ro Învăţarea limbilor străine   »   el Μαθαίνω ξένες γλώσσες

23 [douăzeci şi trei]

Învăţarea limbilor străine

Învăţarea limbilor străine

23 [είκοσι τρία]

23 [eíkosi tría]

Μαθαίνω ξένες γλώσσες

[Mathaínō xénes glṓsses]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Greacă Joaca Mai mult
Unde aţi învăţat spaniola? Πού μά-ατε ισ-αν-κ-; Π-- μ----- ι-------- Π-ύ μ-θ-τ- ι-π-ν-κ-; -------------------- Πού μάθατε ισπανικά; 0
P-------a-e-ispa-iká? P-- m------ i-------- P-ú m-t-a-e i-p-n-k-? --------------------- Poú máthate ispaniká?
Ştiţi şi portugheza? Ξέρε-ε και-π-ρτογα--κ-; Ξ----- κ-- π----------- Ξ-ρ-τ- κ-ι π-ρ-ο-α-ι-ά- ----------------------- Ξέρετε και πορτογαλικά; 0
Xér-t- -a- por--g-li--? X----- k-- p----------- X-r-t- k-i p-r-o-a-i-á- ----------------------- Xérete kai portogaliká?
Da, şi ştiu şi ceva italiană. Ν-ι- --ι-ξ--ω--πί----κα---ίγ- ι--λι-ά. Ν--- κ-- ξ--- ε----- κ-- λ--- ι------- Ν-ι- κ-ι ξ-ρ- ε-ί-η- κ-ι λ-γ- ι-α-ι-ά- -------------------------------------- Ναι, και ξέρω επίσης και λίγα ιταλικά. 0
N--,-kai---rō-e---ē- -ai-líga--t-liká. N--- k-- x--- e----- k-- l--- i------- N-i- k-i x-r- e-í-ē- k-i l-g- i-a-i-á- -------------------------------------- Nai, kai xérō epísēs kai líga italiká.
Mi se pare că vorbiţi foarte bine. Θ-----πως-μι-ά-ε ---ύ--α-ά. Θ---- π-- μ----- π--- κ---- Θ-ω-ώ π-ς μ-λ-τ- π-λ- κ-λ-. --------------------------- Θεωρώ πως μιλάτε πολύ καλά. 0
T-eōrṓ -ōs m-l--e polý -al-. T----- p-- m----- p--- k---- T-e-r- p-s m-l-t- p-l- k-l-. ---------------------------- Theōrṓ pōs miláte polý kalá.
Limbile sunt foarte asemănătoare. Ο- ----σ-- --ι--ο-ν-α-κ-τά-μετ-------ς. Ο- γ------ μ------- α----- μ----- τ---- Ο- γ-ώ-σ-ς μ-ι-ζ-υ- α-κ-τ- μ-τ-ξ- τ-υ-. --------------------------------------- Οι γλώσσες μοιάζουν αρκετά μεταξύ τους. 0
Oi --ṓs--s mo---o-- ar-et- m-t-x- to--. O- g------ m------- a----- m----- t---- O- g-ṓ-s-s m-i-z-u- a-k-t- m-t-x- t-u-. --------------------------------------- Oi glṓsses moiázoun arketá metaxý tous.
Le pot înţelege bine. Κατ--α-αί---κ--ά α---ς------λώ-σε-. Κ---------- κ--- α---- τ-- γ------- Κ-τ-λ-β-ί-ω κ-λ- α-τ-ς τ-ς γ-ώ-σ-ς- ----------------------------------- Καταλαβαίνω καλά αυτές τις γλώσσες. 0
Ka-al-----ō k-l- -u--s-t-s --ṓ--es. K---------- k--- a---- t-- g------- K-t-l-b-í-ō k-l- a-t-s t-s g-ṓ-s-s- ----------------------------------- Katalabaínō kalá autés tis glṓsses.
Dar să scrii şi să vorbeşti este foarte greu. Το -α-μ-----και ν----ά--ι- ε--αι όμ-ς -ύ---λο. Τ- ν- μ---- κ-- ν- γ------ ε---- ό--- δ------- Τ- ν- μ-λ-ς κ-ι ν- γ-ά-ε-ς ε-ν-ι ό-ω- δ-σ-ο-ο- ---------------------------------------------- Το να μιλάς και να γράφεις είναι όμως δύσκολο. 0
T--na-m---s-----n- -ráph----eí-----m-s-d-s-olo. T- n- m---- k-- n- g------- e---- ó--- d------- T- n- m-l-s k-i n- g-á-h-i- e-n-i ó-ō- d-s-o-o- ----------------------------------------------- To na milás kai na grápheis eínai ómōs dýskolo.
Încă mai fac multe greşeli. Κά-ω---ό-- --λ-- ---η. Κ--- α---- π---- λ---- Κ-ν- α-ό-α π-λ-ά λ-θ-. ---------------------- Κάνω ακόμα πολλά λάθη. 0
K----a-ó-a p--lá-l-t-ē. K--- a---- p---- l----- K-n- a-ó-a p-l-á l-t-ē- ----------------------- Kánō akóma pollá láthē.
Vă rog să mă corectaţi întotdeauna. Σας-π---κα----- μ- --ορθ--------ντα. Σ-- π------- ν- μ- δ--------- π----- Σ-ς π-ρ-κ-λ- ν- μ- δ-ο-θ-ν-τ- π-ν-α- ------------------------------------ Σας παρακαλώ να με διορθώνετε πάντα. 0
S-- -a-a-alṓ-na me d-or-hṓn-te -á-t-. S-- p------- n- m- d---------- p----- S-s p-r-k-l- n- m- d-o-t-ṓ-e-e p-n-a- ------------------------------------- Sas parakalṓ na me diorthṓnete pánta.
Pronunţia dumneavoastră este foarte bună. Η-ά-θρ-σ--σα- είν-----κ--ά -αλή. Η ά------ σ-- ε---- α----- κ---- Η ά-θ-ω-ή σ-ς ε-ν-ι α-κ-τ- κ-λ-. -------------------------------- Η άρθρωσή σας είναι αρκετά καλή. 0
Ē---t---sḗ --s----ai ark--á--a--. Ē á------- s-- e---- a----- k---- Ē á-t-r-s- s-s e-n-i a-k-t- k-l-. --------------------------------- Ē árthrōsḗ sas eínai arketá kalḗ.
Aveţi un mic accent. Έ-ε----ία ---ρ- --ο---ά. Έ---- μ-- μ---- π------- Έ-ε-ε μ-α μ-κ-ή π-ο-ο-ά- ------------------------ Έχετε μία μικρή προφορά. 0
É-h-t- m-a -ik-ḗ--rophor-. É----- m-- m---- p-------- É-h-t- m-a m-k-ḗ p-o-h-r-. -------------------------- Échete mía mikrḗ prophorá.
Se cunoaşte de unde proveniţi. Μπ--εί να --ταλ---ι κ-νε-ς α-- --- εί-τ-. Μ----- ν- κ-------- κ----- α-- π-- ε----- Μ-ο-ε- ν- κ-τ-λ-β-ι κ-ν-ί- α-ό π-ύ ε-σ-ε- ----------------------------------------- Μπορεί να καταλάβει κανείς από πού είστε. 0
M-or-í-na-----l-b-- k----- a-------e-ste. M----- n- k-------- k----- a-- p-- e----- M-o-e- n- k-t-l-b-i k-n-í- a-ó p-ú e-s-e- ----------------------------------------- Mporeí na katalábei kaneís apó poú eíste.
Care este limba dumneavoastră maternă? Π--α είνα--η-μητ----------λ-σ-α; Π--- ε---- η μ------ σ-- γ------ Π-ι- ε-ν-ι η μ-τ-ι-ή σ-ς γ-ώ-σ-; -------------------------------- Ποια είναι η μητρική σας γλώσσα; 0
Poia-e-n-- - -ē---kḗ sas gl-ssa? P--- e---- ē m------ s-- g------ P-i- e-n-i ē m-t-i-ḗ s-s g-ṓ-s-? -------------------------------- Poia eínai ē mētrikḗ sas glṓssa?
Faceţi un curs de limbi? Π-ρ--ο-ο--εί-- μαθ----- --νω---λωσσώ-; Π------------- μ------- ξ---- γ------- Π-ρ-κ-λ-υ-ε-τ- μ-θ-μ-τ- ξ-ν-ν γ-ω-σ-ν- -------------------------------------- Παρακολουθείτε μαθήματα ξένων γλωσσών; 0
P--a--lou-heít--ma---ma-a----ō- --ōssṓn? P-------------- m-------- x---- g------- P-r-k-l-u-h-í-e m-t-ḗ-a-a x-n-n g-ō-s-n- ---------------------------------------- Parakoloutheíte mathḗmata xénōn glōssṓn?
Ce instrument de învăţare utilizaţi? Πο-ο β---ίο-----ι-ο-οι--τε; Π--- β----- χ-------------- Π-ι- β-β-ί- χ-η-ι-ο-ο-ε-τ-; --------------------------- Ποιο βιβλίο χρησιμοποιείτε; 0
P--o ---l----hrēsimo----í-e? P--- b----- c--------------- P-i- b-b-í- c-r-s-m-p-i-í-e- ---------------------------- Poio biblío chrēsimopoieíte?
În acest moment nu ştiu cum se numeşte. Α--ή-τη-σ--γ-----ν ξέρω -ώ---έγ-τ--. Α--- τ- σ----- δ-- ξ--- π-- λ------- Α-τ- τ- σ-ι-μ- δ-ν ξ-ρ- π-ς λ-γ-τ-ι- ------------------------------------ Αυτή τη στιγμή δεν ξέρω πώς λέγεται. 0
A--- t----i-m----- -ér--p-s-lég-tai. A--- t- s----- d-- x--- p-- l------- A-t- t- s-i-m- d-n x-r- p-s l-g-t-i- ------------------------------------ Autḗ tē stigmḗ den xérō pṓs légetai.
Nu îmi amintesc titlul. Δ-ν -πορ- ν--θ---θ- -ον-τίτλο. Δ-- μ---- ν- θ----- τ-- τ----- Δ-ν μ-ο-ώ ν- θ-μ-θ- τ-ν τ-τ-ο- ------------------------------ Δεν μπορώ να θυμηθώ τον τίτλο. 0
Den --orṓ--- -hy-ē--ṓ -o- ----o. D-- m---- n- t------- t-- t----- D-n m-o-ṓ n- t-y-ē-h- t-n t-t-o- -------------------------------- Den mporṓ na thymēthṓ ton títlo.
Asta am uitat. Τον-έχ- -ε----ι. Τ-- έ-- ξ------- Τ-ν έ-ω ξ-χ-σ-ι- ---------------- Τον έχω ξεχάσει. 0
To- -ch- xe------. T-- é--- x-------- T-n é-h- x-c-á-e-. ------------------ Ton échō xechásei.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile germanice

Limbile germanice aparţin familiei de limbi indo-europene. Acest grup lingvistic se caracterizează prin fonetica sa. Variaţiile în sistemul fonetic diferenţiază aceste limbi unele de celelalte. Descoperim aproximativ 15 limbi germanice. Ele sunt limbile materne a 500 de milioane de persoane din întreaga lume. Este dificil să stabilim numărul exact al acestor limbi. Nu putem şti întotdeauna dacă este vorba de limbi autonome sau doar de dialecte. Cea mai importantă limba germanică este limba engleză. Engleza este limba maternă a peste 350 milioane de persoane. Urmează germana şi neerlandeza. Limbile germanice se împart în diferite grupuri. Distingem între limbi germanice nordice, occidentale şi orientale. Limbile germanice nordice sunt limbile scandinave. Engleza, germana şi neerlandeza sunt limbi germanice occidentale. Limbile germanice orientale au dispărut cu totul. Engleza veche este un exemplu în acest sens. Colonizarea a răspândit limbile germanice în întreaga lume. Astfel, neerlandeza poate fi înţeleasă şi în Caraibe şi Africa de Sud. Toate aceste limbi germanice au la bază o rădăcină comună. Dar nu este sigur dacă există o protolimbă unitară. Pe de altă parte, nu dispunem decât de puţine scrieri germanice vechi. Spre deosebire de limbile romanice, nu există practic nicio sursă. Acest lucru complică cercetarea limbilor germanice. Nu se cunosc prea multe lucruri asupra culturii popoarelor germanice sau a teutonilor. Popoarele germanice nu constituie o unitate. Ele nu au o identitate comună. Iată de ce oamenii de ştiinţă trebuie să recurgă la surse externe. Fără greci sau romani, am cunoaşte foarte puţine lucruri asupra germanilor!
Știați?
Catalana este membră a grupului de limbi romanice. Este strâns înrudită cu spaniola, franceza și italiana. Este vorbită în Andorra, în regiunea catalană a Spaniei și pe Insulele Baleare. Catalana este vorbită și în anumite părți ale Aragonului și Valenciei. Un număr total de 12 milioane de oameni vorbesc și înțeleg catalana. Limba a început să se vorbească intens din perioada secolelor 8-10, în special în regiunea Pyrenne. S-a răspândit apoi către sud și est, prin cuceririle teritoriale de atunci. E important să reținem: catalana nu este un dialect al spaniolei. A evoluat din latina vulgară și este considerată o limbă independentă. De aceea spaniolii și latin-americanii nu o prea înțeleg. Multe structuri ale limbii catalane sunt similare cu ale altor limbi romanice. Dar sunt și multe alte aspecte care nu apar în alte limbi. Vorbitorii de catalană sunt foarte mândri de limba lor. A învăța catalana face parte din obiectivul promovat de multe grupuri politice, în secolele recente. Învățați catalana - această limbă are viitor!