Dicționar de expresii

ro Învăţarea limbilor străine   »   he ‫לימוד שפות זרות‬

23 [douăzeci şi trei]

Învăţarea limbilor străine

Învăţarea limbilor străine

‫23 [עשרים ושלוש]‬

23 [essrim w\'shalosh]

‫לימוד שפות זרות‬

[limud ssafot zarot]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Unde aţi învăţat spaniola? ‫הי-ן-למד- -פ-די--‬ ‫---- ל--- ס------- ‫-י-ן ל-ד- ס-ר-י-?- ------------------- ‫היכן למדת ספרדית?‬ 0
he-k-an -ama---a sf---d-t? h------ l------- s-------- h-y-h-n l-m-d-t- s-a-a-i-? -------------------------- heykhan lamadeta sfaradit?
Ştiţi şi portugheza? ‫את /-- ד--ר-- ת גם-פ-רטוג-ית-‬ ‫-- / ה ד--- / ת ג- פ---------- ‫-ת / ה ד-ב- / ת ג- פ-ר-ו-ז-ת-‬ ------------------------------- ‫את / ה דובר / ת גם פורטוגזית?‬ 0
ata-/at--o-er/dover-- gam-----ug-zit? a------ d------------ g-- p---------- a-a-/-t d-v-r-d-v-r-t g-m p-r-u-e-i-? ------------------------------------- atah/at dover/doveret gam portugezit?
Da, şi ştiu şi ceva italiană. ‫כן, ------ובר /-ת--- מעט א-טלק---‬ ‫--- ו--- ד--- / ת ג- מ-- א-------- ‫-ן- ו-נ- ד-ב- / ת ג- מ-ט א-ט-ק-ת-‬ ----------------------------------- ‫כן, ואני דובר / ת גם מעט איטלקית.‬ 0
k-n,-w'a-i dover-do-e-et-gam me-a--it-l---. k--- w---- d------------ g-- m---- i------- k-n- w-a-i d-v-r-d-v-r-t g-m m-'-t i-a-q-t- ------------------------------------------- ken, w'ani dover/doveret gam me'at italqit.
Mi se pare că vorbiţi foarte bine. ‫--- ---- שאת-/-ה-מ-ב--/-ת --ט-.‬ ‫--- ח--- ש-- / ה מ--- / ת ה----- ‫-נ- ח-ש- ש-ת / ה מ-ב- / ת ה-ט-.- --------------------------------- ‫אני חושב שאת / ה מדבר / ת היטב.‬ 0
an--xo-hev s---ta--sh-a- me----r/m-d-v-ret--e-t-v. a-- x----- s------------ m---------------- h------ a-i x-s-e- s-'-t-h-s-'-t m-d-v-r-m-d-v-r-t h-y-e-. -------------------------------------------------- ani xoshev sh'atah/sh'at medaver/medaveret heytev.
Limbile sunt foarte asemănătoare. ‫----- -ו--- --ד--‬ ‫----- ד---- ל----- ‫-ש-ו- ד-מ-ת ל-ד-.- ------------------- ‫השפות דומות למדי.‬ 0
hass--o--domot -'-aday. h------- d---- l------- h-s-a-o- d-m-t l-m-d-y- ----------------------- hassafot domot l'maday.
Le pot înţelege bine. ‫א-י--בי--/-ה-אותן---- --וד-‬ ‫--- מ--- / ה א--- ט-- מ----- ‫-נ- מ-י- / ה א-ת- ט-ב מ-ו-.- ----------------------------- ‫אני מבין / ה אותן טוב מאוד.‬ 0
an---e-i-/me--n-h ota- t-v-m'-d. a-- m------------ o--- t-- m---- a-i m-v-n-m-v-n-h o-a- t-v m-o-. -------------------------------- ani mevin/mevinah otan tov m'od.
Dar să scrii şi să vorbeşti este foarte greu. ‫אב- ק-ה -- --בר ולכ-וב.‬ ‫--- ק-- ל- ל--- ו------- ‫-ב- ק-ה ל- ל-ב- ו-כ-ו-.- ------------------------- ‫אבל קשה לי לדבר ולכתוב.‬ 0
a--l -ash-- -- -e---e- -'likhto-. a--- q----- l- l------ w--------- a-a- q-s-e- l- l-d-b-r w-l-k-t-v- --------------------------------- aval qasheh li ledaber w'likhtov.
Încă mai fac multe greşeli. ‫א-י-עדיי--ע-שה הרבה-שגי-ות.‬ ‫--- ע---- ע--- ה--- ש------- ‫-נ- ע-י-ן ע-ש- ה-ב- ש-י-ו-.- ----------------------------- ‫אני עדיין עושה הרבה שגיאות.‬ 0
a-- --ai---sse---arbe- -higi-o-. a-- a---- o---- h----- s-------- a-i a-a-n o-s-h h-r-e- s-i-i-o-. -------------------------------- ani adain osseh harbeh shigi'ot.
Vă rog să mă corectaţi întotdeauna. ‫אנא- ----/ -- אות- ת--ד-‬ ‫---- ת-- / נ- א--- ת----- ‫-נ-, ת-ן / נ- א-ת- ת-י-.- -------------------------- ‫אנא, תקן / ני אותי תמיד.‬ 0
ana, taq-n/ta-n- -t- ---i-. a--- t---------- o-- t----- a-a- t-q-n-t-q-i o-i t-m-d- --------------------------- ana, taqen/taqni oti tamid.
Pronunţia dumneavoastră este foarte bună. ‫ההג--ה ש-ך -ובה מ-ו--‬ ‫------ ש-- ט--- מ----- ‫-ה-י-ה ש-ך ט-ב- מ-ו-.- ----------------------- ‫ההגייה שלך טובה מאוד.‬ 0
h---g-------he-------va- m'--. h--------- s------ t---- m---- h-h-g-y-y- s-e-a-h t-v-h m-o-. ------------------------------ hahagayayh shelakh tovah m'od.
Aveţi un mic accent. ‫-ש -- קצ- -בטא-‬ ‫-- ל- ק-- מ----- ‫-ש ל- ק-ת מ-ט-.- ----------------- ‫יש לך קצת מבטא.‬ 0
y--h-lekh--lakh-qtsat--i--a. y--- l--------- q---- m----- y-s- l-k-a-l-k- q-s-t m-v-a- ---------------------------- yesh lekha/lakh qtsat mivta.
Se cunoaşte de unde proveniţi. ‫נית--ל-----הי-- ---/ -.‬ ‫---- ל--- מ---- א- / ה-- ‫-י-ן ל-ח- מ-י-ן א- / ה-‬ ------------------------- ‫ניתן לנחש מהיכן את / ה.‬ 0
n--a---'----s- meh-y-h----t---at. n---- l------- m-------- a------- n-t-n l-n-x-s- m-h-y-h-n a-a-/-t- --------------------------------- nitan l'naxesh meheykhan atah/at.
Care este limba dumneavoastră maternă? ‫-ה- -פ- -אם-ש---‬ ‫--- ש-- ה-- ש---- ‫-ה- ש-ת ה-ם ש-ך-‬ ------------------ ‫מהי שפת האם שלך?‬ 0
m-----sf-t--a'em-sh-lak-? m--- s---- h---- s------- m-h- s-f-t h-'-m s-e-a-h- ------------------------- mahi ssfat ha'em shelakh?
Faceţi un curs de limbi? ‫א--/ ה עו----ו-ס---ה?‬ ‫-- / ה ע--- ק--- ש---- ‫-ת / ה ע-ש- ק-ר- ש-ה-‬ ----------------------- ‫את / ה עושה קורס שפה?‬ 0
a---/at oss---q-rs-------? a------ o---- q--- s------ a-a-/-t o-s-h q-r- s-a-a-? -------------------------- atah/at osseh qurs ssafah?
Ce instrument de învăţare utilizaţi? ‫-אי---ח----ל-מ-ד--ת-/-- משת---/ ת-‬ ‫----- ח--- ל---- א- / ה מ---- / ת-- ‫-א-ז- ח-מ- ל-מ-ד א- / ה מ-ת-ש / ת-‬ ------------------------------------ ‫באיזה חומר לימוד את / ה משתמש / ת?‬ 0
b-e-----x-----lim-d at-h-a- mis-tam--s/misht--es-et? b------ x---- l---- a------ m----------------------- b-e-z-h x-m-r l-m-d a-a-/-t m-s-t-m-s-/-i-h-a-e-s-t- ---------------------------------------------------- b'eyzeh xomer limud atah/at mishtamess/mishtamesset?
În acest moment nu ştiu cum se numeşte. ‫-נ---- ------ - --גע אי- -- נקרא-‬ ‫--- ל- ז--- / ת כ--- א-- ז- נ----- ‫-נ- ל- ז-כ- / ת כ-ג- א-ך ז- נ-ר-.- ----------------------------------- ‫אני לא זוכר / ת כרגע איך זה נקרא.‬ 0
ani--- ----e--zo--er-t---r-ga eyk--ze--ni-ra. a-- l- z-------------- k----- e--- z-- n----- a-i l- z-k-e-/-o-h-r-t k-r-g- e-k- z-h n-q-a- --------------------------------------------- ani lo zokher/zokheret karega eykh zeh niqra.
Nu îmi amintesc titlul. ‫א-- לא-זוכר /-------------‬ ‫--- ל- ז--- / ת א- ה------- ‫-נ- ל- ז-כ- / ת א- ה-ו-ר-.- ---------------------------- ‫אני לא זוכר / ת את הכותרת.‬ 0
a---l---okher/--kh-re- ------o-er--. a-- l- z-------------- e- h--------- a-i l- z-k-e-/-o-h-r-t e- h-k-t-r-t- ------------------------------------ ani lo zokher/zokheret et hakoteret.
Asta am uitat. ‫-כ-תי-‬ ‫------- ‫-כ-ת-.- -------- ‫שכחתי.‬ 0
sh--h----. s--------- s-a-h-x-i- ---------- shakhaxti.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile germanice

Limbile germanice aparţin familiei de limbi indo-europene. Acest grup lingvistic se caracterizează prin fonetica sa. Variaţiile în sistemul fonetic diferenţiază aceste limbi unele de celelalte. Descoperim aproximativ 15 limbi germanice. Ele sunt limbile materne a 500 de milioane de persoane din întreaga lume. Este dificil să stabilim numărul exact al acestor limbi. Nu putem şti întotdeauna dacă este vorba de limbi autonome sau doar de dialecte. Cea mai importantă limba germanică este limba engleză. Engleza este limba maternă a peste 350 milioane de persoane. Urmează germana şi neerlandeza. Limbile germanice se împart în diferite grupuri. Distingem între limbi germanice nordice, occidentale şi orientale. Limbile germanice nordice sunt limbile scandinave. Engleza, germana şi neerlandeza sunt limbi germanice occidentale. Limbile germanice orientale au dispărut cu totul. Engleza veche este un exemplu în acest sens. Colonizarea a răspândit limbile germanice în întreaga lume. Astfel, neerlandeza poate fi înţeleasă şi în Caraibe şi Africa de Sud. Toate aceste limbi germanice au la bază o rădăcină comună. Dar nu este sigur dacă există o protolimbă unitară. Pe de altă parte, nu dispunem decât de puţine scrieri germanice vechi. Spre deosebire de limbile romanice, nu există practic nicio sursă. Acest lucru complică cercetarea limbilor germanice. Nu se cunosc prea multe lucruri asupra culturii popoarelor germanice sau a teutonilor. Popoarele germanice nu constituie o unitate. Ele nu au o identitate comună. Iată de ce oamenii de ştiinţă trebuie să recurgă la surse externe. Fără greci sau romani, am cunoaşte foarte puţine lucruri asupra germanilor!
Știați?
Catalana este membră a grupului de limbi romanice. Este strâns înrudită cu spaniola, franceza și italiana. Este vorbită în Andorra, în regiunea catalană a Spaniei și pe Insulele Baleare. Catalana este vorbită și în anumite părți ale Aragonului și Valenciei. Un număr total de 12 milioane de oameni vorbesc și înțeleg catalana. Limba a început să se vorbească intens din perioada secolelor 8-10, în special în regiunea Pyrenne. S-a răspândit apoi către sud și est, prin cuceririle teritoriale de atunci. E important să reținem: catalana nu este un dialect al spaniolei. A evoluat din latina vulgară și este considerată o limbă independentă. De aceea spaniolii și latin-americanii nu o prea înțeleg. Multe structuri ale limbii catalane sunt similare cu ale altor limbi romanice. Dar sunt și multe alte aspecte care nu apar în alte limbi. Vorbitorii de catalană sunt foarte mândri de limba lor. A învăța catalana face parte din obiectivul promovat de multe grupuri politice, în secolele recente. Învățați catalana - această limbă are viitor!