Dicționar de expresii

ro În oraş   »   bg В града

25 [douăzeci şi cinci]

În oraş

În oraş

25 [двайсет и пет]

25 [dvayset i pet]

В града

[V grada]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bulgară Joaca Mai mult
Vreau să merg la gară. Би- ---ал / ис-а-а--а ---да -а-г----а. Б-- и---- / и----- д- о---- н- г------ Б-х и-к-л / и-к-л- д- о-и-а н- г-р-т-. -------------------------------------- Бих искал / искала да отида на гарата. 0
Bik- -sk-l / -sk-la da ------n---a----. B--- i---- / i----- d- o---- n- g------ B-k- i-k-l / i-k-l- d- o-i-a n- g-r-t-. --------------------------------------- Bikh iskal / iskala da otida na garata.
Vreau să merg la aeroport. Бих --к-- / -с-а-а-да от-д- н---е-ищ-то. Б-- и---- / и----- д- о---- н- л-------- Б-х и-к-л / и-к-л- д- о-и-а н- л-т-щ-т-. ---------------------------------------- Бих искал / искала да отида на летището. 0
B--h i--al /-i---l--da --id- n--le-i--chet-. B--- i---- / i----- d- o---- n- l----------- B-k- i-k-l / i-k-l- d- o-i-a n- l-t-s-c-e-o- -------------------------------------------- Bikh iskal / iskala da otida na letishcheto.
Vreau să merg în centrul oraşului. Бих --кал - -с---а--а------ ----нт--а-на г--д-. Б-- и---- / и----- д- о---- в ц------ н- г----- Б-х и-к-л / и-к-л- д- о-и-а в ц-н-ъ-а н- г-а-а- ----------------------------------------------- Бих искал / искала да отида в центъра на града. 0
B--- --k---- i-kal- ----ti-- --tse-ty-a----g-ad-. B--- i---- / i----- d- o---- v t------- n- g----- B-k- i-k-l / i-k-l- d- o-i-a v t-e-t-r- n- g-a-a- ------------------------------------------------- Bikh iskal / iskala da otida v tsentyra na grada.
Cum ajung la gară? К---д- ---гн- -о га----? К-- д- с----- д- г------ К-к д- с-и-н- д- г-р-т-? ------------------------ Как да стигна до гарата? 0
K-- d- s--gna-do-g-r-ta? K-- d- s----- d- g------ K-k d- s-i-n- d- g-r-t-? ------------------------ Kak da stigna do garata?
Cum ajung la aeroport? К-к--- стигн- д- л-т--е-о? К-- д- с----- д- л-------- К-к д- с-и-н- д- л-т-щ-т-? -------------------------- Как да стигна до летището? 0
K---da-st-g---do---ti---h--o? K-- d- s----- d- l----------- K-k d- s-i-n- d- l-t-s-c-e-o- ----------------------------- Kak da stigna do letishcheto?
Cum ajung în centrul oraşului? Ка- -- с-и-н- д- це-т-р---- ----а? К-- д- с----- д- ц------ н- г----- К-к д- с-и-н- д- ц-н-ъ-а н- г-а-а- ---------------------------------- Как да стигна до центъра на града? 0
K-k d- s-ig-- -o--se--y-a na grad-? K-- d- s----- d- t------- n- g----- K-k d- s-i-n- d- t-e-t-r- n- g-a-a- ----------------------------------- Kak da stigna do tsentyra na grada?
Am nevoie de un taxi. Тряб-а м-----с-. Т----- м- т----- Т-я-в- м- т-к-и- ---------------- Трябва ми такси. 0
Try--v---i -aks-. T------ m- t----- T-y-b-a m- t-k-i- ----------------- Tryabva mi taksi.
Am nevoie de o hartă. Т-яб-- ми к---а-н---р-д-. Т----- м- к---- н- г----- Т-я-в- м- к-р-а н- г-а-а- ------------------------- Трябва ми карта на града. 0
T---b-a-mi ---ta na g---a. T------ m- k---- n- g----- T-y-b-a m- k-r-a n- g-a-a- -------------------------- Tryabva mi karta na grada.
Am nevoie de un hotel. Тр-бва -- хо-е-. Т----- м- х----- Т-я-в- м- х-т-л- ---------------- Трябва ми хотел. 0
T--a--a--- ---tel. T------ m- k------ T-y-b-a m- k-o-e-. ------------------ Tryabva mi khotel.
Vreau să închiriez o maşină. Би- иска--/ и-кала-да -а-м- ко--. Б-- и---- / и----- д- н---- к---- Б-х и-к-л / и-к-л- д- н-е-а к-л-. --------------------------------- Бих искал / искала да наема кола. 0
Bik- -sk-- / i-ka-- ---naema k--a. B--- i---- / i----- d- n---- k---- B-k- i-k-l / i-k-l- d- n-e-a k-l-. ---------------------------------- Bikh iskal / iskala da naema kola.
Aici este cartea mea de credit. Ет- --е-и-н--а ---к-рт-. Е-- к--------- м- к----- Е-о к-е-и-н-т- м- к-р-а- ------------------------ Ето кредитната ми карта. 0
Eto--------at- m- ---t-. E-- k--------- m- k----- E-o k-e-i-n-t- m- k-r-a- ------------------------ Eto kreditnata mi karta.
Aici este permisul meu auto. Е-о -оф-орск--- м- к-ижк-. Е-- ш---------- м- к------ Е-о ш-ф-о-с-а-а м- к-и-к-. -------------------------- Ето шофьорската ми книжка. 0
Et--sh-f-ors---a -- -n--hk-. E-- s----------- m- k------- E-o s-o-ь-r-k-t- m- k-i-h-a- ---------------------------- Eto shofьorskata mi knizhka.
Ce este de văzut în oraş? К-кв- ---е д--с--види в---ада? К---- м--- д- с- в--- в г----- К-к-о м-ж- д- с- в-д- в г-а-а- ------------------------------ Какво може да се види в града? 0
K-kvo--ozh- d- se v----- gr-d-? K---- m---- d- s- v--- v g----- K-k-o m-z-e d- s- v-d- v g-a-a- ------------------------------- Kakvo mozhe da se vidi v grada?
Mergeţi în centrul istoric. Иде-е - стари- --ад. И---- в с----- г---- И-е-е в с-а-и- г-а-. -------------------- Идете в стария град. 0
Id----- ---r----gra-. I---- v s------ g---- I-e-e v s-a-i-a g-a-. --------------------- Idete v stariya grad.
Faceţi un tur al oraşului. Направ----об-ко-----а --а--. Н-------- о------- н- г----- Н-п-а-е-е о-и-о-к- н- г-а-а- ---------------------------- Направете обиколка на града. 0
Na-r---te--bik-l------g-a--. N-------- o------- n- g----- N-p-a-e-e o-i-o-k- n- g-a-a- ---------------------------- Napravete obikolka na grada.
Mergeţi în port. И--те--а-п---т-нищет-. И---- н- п------------ И-е-е н- п-и-т-н-щ-т-. ---------------------- Идете на пристанището. 0
Ide-- n- pr--t--i---het-. I---- n- p--------------- I-e-e n- p-i-t-n-s-c-e-o- ------------------------- Idete na pristanishcheto.
Faceţi un tur al portului. На-р-в-т----ико--- -- п-и---------. Н-------- о------- н- п------------ Н-п-а-е-е о-и-о-к- н- п-и-т-н-щ-т-. ----------------------------------- Направете обиколка на пристанището. 0
Napr--e---ob------ na-pri-tan---ch-t-. N-------- o------- n- p--------------- N-p-a-e-e o-i-o-k- n- p-i-t-n-s-c-e-o- -------------------------------------- Napravete obikolka na pristanishcheto.
Ce obiective turistice mai există? К-кв--д--г- з-бел----е----т- и---? К---- д---- з--------------- и-- ? К-к-и д-у-и з-б-л-ж-т-л-о-т- и-а ? ---------------------------------- Какви други забележителности има ? 0
K-k-i--r-gi z--e-e-h-t-l--s-- --a ? K---- d---- z---------------- i-- ? K-k-i d-u-i z-b-l-z-i-e-n-s-i i-a ? ----------------------------------- Kakvi drugi zabelezhitelnosti ima ?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile slave

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă slavă. Limbile slave fac parte din limbile indo-europene. Există aproximativ 20 de limbi slave. Cea mai importantă dintre ele este rusa. Rusa este limba maternă a peste 150 milioane de persoane. Urmează poloneza şi ucraineana, vorbite de 50 milioane de persoane, fiecare. În lingvistică, limbile slave se împart îm mai multe grupe. Distingem între limbi slave occidentale, orientale şi meridionale. Limbile slave occidentale sunt poloneza, ceha şi slovaca. Rusa, ucraineana şi bielorusa sunt limbi slave orientale. Limbile slave meridionale sunt sârba, croata şi bulgara. Întâlnim şi alte limbi slave. Dar acestea sunt vorbite de relativ puţini oameni. Limbile slave au ca origine o protolimbă comună. Pornind de la aceasta, diferite limbi s-au dezvoltat relativ târziu. Acestea sunt mai tinere decât limbile germanice sau romane. O mare parte a vocabularului limbilor slave este asemănător. Acest lucru este datorat faptului că au fost separate relativ târziu unele de altele. Din punct de vedere ştiinţific, limbile slave sunt conservatoare. Acest lucru înseamnă că încă prezintă multe structuri vechi. Alte limbi indo-europene au pierdut aceste forme vechi. Iată de ce limbile slave sunt foarte interesante pentru cercetare. Datorită lor, putem trage anumite concluzii asupra limbilor mai antice. Cercetătorii încearcă să reconstituie limbile indo-europene. Una dintre caracteristicile limbilor slave este numărul mic de vocale. Pe de altă parte, acestea au un număr de sunete care nu există în alte limbi. Iată de ce vest-europenii au adesea dificultăţi cu pronunţia. Dar nu trebuie să vă îngrijoraţi, totul va fi bine! În poloneză: Wszystko będzie dobrze!
Știați?
Croata este o limbă slavă. Este strâns legată de sârbă, bosniacă și muntenegreană. Vorbitorii acestei limbi pot comunica cu ușurință între ei. De aceea, mulți lingviști consideră croata ca nefiind chiar o limbă proprie. Ei o consideră ca una din formele limbii sârbo-croate. Aproape 7 milioane de oameni din întreaga lume vorbesc croata. Această limbă este scrisă cu litere latine. Alfabetul croat are 30 de litere, și include câteva simboluri speciale. Ortografia strică se conformează cu pronunția cuvintelor. Aceasta este adevărat și pentru limbile împrumutate din alte limbi. Accentul în limba croată se pune melodic. Asta înseamnă că tonul este crucial în intonație. Gramatica are șapte cazuri și nu este întotdeauna ușoară. Merită să învățați croata, totuși! Croația este o țară minunată pentru o vacanță!