Dicționar de expresii

ro În oraş   »   fa ‫در شهر‬

25 [douăzeci şi cinci]

În oraş

În oraş

‫25 [بیست و پنج]‬

25 [bist-o-panj]

‫در شهر‬

[dar shahr]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Persană Joaca Mai mult
Vreau să merg la gară. ‫من----خوا-م ب---یستگا--قط---بر-م.‬ ‫-- م------- ب- ا------ ق--- ب----- ‫-ن م-‌-و-ه- ب- ا-س-گ-ه ق-ا- ب-و-.- ----------------------------------- ‫من می‌خواهم به ایستگاه قطار بروم.‬ 0
m-n-m----h----e ------e-is--âh---gh-t-- ----v-m. m-- m------- b- t------ i------- g----- b------- m-n m-k-â-a- b- t-r-f-e i-t-â--- g-a-â- b-r-v-m- ------------------------------------------------ man mikhâham be taraf-e istgâh-e ghatâr beravam.
Vreau să merg la aeroport. ‫-ن ---خ---- ب- -ر--گ---بر--.‬ ‫-- م------- ب- ف------ ب----- ‫-ن م-‌-و-ه- ب- ف-و-گ-ه ب-و-.- ------------------------------ ‫من می‌خواهم به فرودگاه بروم.‬ 0
man--i-hâ-a--be--oru--âh -er-va-. m-- m------- b- f------- b------- m-n m-k-â-a- b- f-r-d-â- b-r-v-m- --------------------------------- man mikhâham be forudgâh beravam.
Vreau să merg în centrul oraşului. ‫-ن می-خوا-- ------ز--ه--برو-.‬ ‫-- م------- ب- م--- ش-- ب----- ‫-ن م-‌-و-ه- ب- م-ک- ش-ر ب-و-.- ------------------------------- ‫من می‌خواهم به مرکز شهر بروم.‬ 0
m-n-mik----- -e -a--a----s--hr-be-avam. m-- m------- b- m------- s---- b------- m-n m-k-â-a- b- m-r-a--- s-a-r b-r-v-m- --------------------------------------- man mikhâham be markaz-e shahr beravam.
Cum ajung la gară? ‫چه--ور- -ه--یستگ-----ار ب-و--‬ ‫-- ج--- ب- ا------ ق--- ب----- ‫-ه ج-ر- ب- ا-س-گ-ه ق-ا- ب-و-؟- ------------------------------- ‫چه جوری به ایستگاه قطار بروم؟‬ 0
ch---u-i-be is-g---- gha--r--er----? c------- b- i------- g----- b------- c-e-j-r- b- i-t-â--- g-a-â- b-r-v-m- ------------------------------------ che-juri be istgâh-e ghatâr beravam?
Cum ajung la aeroport? ‫-ه----ی ---فر-دگ-ه ب----‬ ‫-- ج--- ب- ف------ ب----- ‫-ه ج-ر- ب- ف-و-گ-ه ب-و-؟- -------------------------- ‫چه جوری به فرودگاه بروم؟‬ 0
c-e-ju----e -or--g-- b---vam? c------- b- f------- b------- c-e-j-r- b- f-r-d-â- b-r-v-m- ----------------------------- che-juri be forudgâh beravam?
Cum ajung în centrul oraşului? ‫-ه -و-- ----ر-- ش-ر برو-؟‬ ‫-- ج--- ب- م--- ش-- ب----- ‫-ه ج-ر- ب- م-ک- ش-ر ب-و-؟- --------------------------- ‫چه جوری به مرکز شهر بروم؟‬ 0
ch--juri--e ma--az-- -h--r-b----am? c------- b- m------- s---- b------- c-e-j-r- b- m-r-a--- s-a-r b-r-v-m- ----------------------------------- che-juri be markaz-e shahr beravam?
Am nevoie de un taxi. ‫-- اح---ج----ی- تا-سی-د-ر--‬ ‫-- ا----- ب- ی- ت---- د----- ‫-ن ا-ت-ا- ب- ی- ت-ک-ی د-ر-.- ----------------------------- ‫من احتیاج به یک تاکسی دارم.‬ 0
m-- -- -ek-tâ-i ----âj d----. m-- b- y-- t--- e----- d----- m-n b- y-k t-x- e-t-â- d-r-m- ----------------------------- man be yek tâxi ehtiâj dâram.
Am nevoie de o hartă. ‫م--احتی-ج ب--ی-----ه--ار--‬ ‫-- ا----- ب- ی- ن--- د----- ‫-ن ا-ت-ا- ب- ی- ن-ش- د-ر-.- ---------------------------- ‫من احتیاج به یک نقشه دارم.‬ 0
man -e---- -a-h-----e--i-- -â-am. m-- b- y-- n------- e----- d----- m-n b- y-k n-g---h- e-t-â- d-r-m- --------------------------------- man be yek nagh-she ehtiâj dâram.
Am nevoie de un hotel. ‫-- ب------تل-اح--اج --رم.‬ ‫-- ب- ی- ه-- ا----- د----- ‫-ن ب- ی- ه-ل ا-ت-ا- د-ر-.- --------------------------- ‫من به یک هتل احتیاج دارم.‬ 0
m-n b- -e--h-te- ---iâj-d--a-. m-- b- y-- h---- e----- d----- m-n b- y-k h-t-l e-t-â- d-r-m- ------------------------------ man be yek hotel ehtiâj dâram.
Vreau să închiriez o maşină. ‫من-می‌خ---م-یک ---مب-ل --ای----م-‬ ‫-- م------- ی- ا------ ک---- ک---- ‫-ن م-‌-و-ه- ی- ا-و-ب-ل ک-ا-ه ک-م-‬ ----------------------------------- ‫من می‌خواهم یک اتومبیل کرایه کنم.‬ 0
m-n mik--h-m-yek o-o---il k--ây- k----. m-- m------- y-- o------- k----- k----- m-n m-k-â-a- y-k o-o-o-i- k-r-y- k-n-m- --------------------------------------- man mikhâham yek otomobil kerâye konam.
Aici este cartea mea de credit. ‫--- -ا-ت اعت--ر- -ن---ت‬ ‫--- ک--- ا------ م- ا--- ‫-ی- ک-ر- ا-ت-ا-ی م- ا-ت- ------------------------- ‫این کارت اعتباری من است‬ 0
in----t-e-e-e-----r--ye---n ast i- k----- e------------ m-- a-- i- k-r--- e-e-t-b-r---e m-n a-t ------------------------------- in kârt-e e-e-tebâri-ye man ast
Aici este permisul meu auto. ‫ای--گ--هی-نا-ه-------- -- است.‬ ‫--- گ---- ن--- ر------ م- ا---- ‫-ی- گ-ا-ی ن-م- ر-ن-د-ی م- ا-ت-‬ -------------------------------- ‫این گواهی نامه رانندگی من است.‬ 0
i--ga-âhi-âme--- -â-----gi-ye-ma-----. i- g------------ r----------- m-- a--- i- g-v-h-n-m---e r-n-n-e-i-y- m-n a-t- -------------------------------------- in gavâhinâme-ye rânandegi-ye man ast.
Ce este de văzut în oraş? ‫در -ا-ن------- چیز- بر-ی--ید-------د--د؟‬ ‫-- ‫--- ش-- چ- چ--- ب--- د--- و--- د----- ‫-ر ‫-ی- ش-ر چ- چ-ز- ب-ا- د-د- و-و- د-ر-؟- ------------------------------------------ ‫در ‫این شهر چه چیزی برای دیدن وجود دارد؟‬ 0
da--s--h--c-----izi-b---ye-di-an --ju- dâr--? d-- s---- c-- c---- b----- d---- v---- d----- d-r s-a-r c-e c-i-i b-r-y- d-d-n v-j-d d-r-d- --------------------------------------------- dar shahr che chizi barâye didan vojud dârad?
Mergeţi în centrul istoric. ‫به---فت-قد-----ر --وید.‬ ‫-- ب--- ق--- ش-- ب------ ‫-ه ب-ف- ق-ی- ش-ر ب-و-د-‬ ------------------------- ‫به بافت قدیم شهر بروید.‬ 0
be -âf-e-g---i-- --a-r-b-ra--d. b- b---- g------ s---- b------- b- b-f-e g-a-i-e s-a-r b-r-v-d- ------------------------------- be bâfte ghadime shahr beravid.
Faceţi un tur al oraşului. ‫با---- د----ر ب-ر-ید.‬ ‫-- ت-- د- ش-- ب------- ‫-ا ت-ر د- ش-ر ب-ر-ی-.- ----------------------- ‫با تور در شهر بگردید.‬ 0
ye--gardes- bâ too----r------ a--âm-d--i-. y-- g------ b- t--- d-- s---- a---- d----- y-k g-r-e-h b- t-o- d-r s-a-r a-j-m d-h-d- ------------------------------------------ yek gardesh bâ toor dar shahr anjâm dahid.
Mergeţi în port. ‫ب--بن-- --و---‬ ‫-- ب--- ب------ ‫-ه ب-د- ب-و-د-‬ ---------------- ‫به بندر بروید.‬ 0
be -an-a- berav--. b- b----- b------- b- b-n-a- b-r-v-d- ------------------ be bandar beravid.
Faceţi un tur al portului. ‫---تور--شت---- ب-در--زن--.‬ ‫-- ت-- گ--- د- ب--- ب------ ‫-ا ت-ر گ-ت- د- ب-د- ب-ن-د-‬ ---------------------------- ‫با تور گشتی در بندر بزنید.‬ 0
gard--h- da- ban-----o-i-. g------- d-- b----- k----- g-r-e-h- d-r b-n-a- k-n-d- -------------------------- gardeshi dar bandar konid.
Ce obiective turistice mai există? ‫آ-ا -دی--- ه-ی -یگ---ه--ه-ت؟‬ ‫--- ‫----- ه-- د---- ه- ه---- ‫-ی- ‫-ی-ن- ه-ی د-گ-ی ه- ه-ت-‬ ------------------------------ ‫آیا ‫دیدنی های دیگری هم هست؟‬ 0
di-------ye -iga-----m --j-d-d-----? d---------- d----- h-- v---- d------ d-d-n---â-e d-g-r- h-m v-j-d d-r-n-? ------------------------------------ didani-hâye digari ham vojud dârand?

Limbile slave

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă slavă. Limbile slave fac parte din limbile indo-europene. Există aproximativ 20 de limbi slave. Cea mai importantă dintre ele este rusa. Rusa este limba maternă a peste 150 milioane de persoane. Urmează poloneza şi ucraineana, vorbite de 50 milioane de persoane, fiecare. În lingvistică, limbile slave se împart îm mai multe grupe. Distingem între limbi slave occidentale, orientale şi meridionale. Limbile slave occidentale sunt poloneza, ceha şi slovaca. Rusa, ucraineana şi bielorusa sunt limbi slave orientale. Limbile slave meridionale sunt sârba, croata şi bulgara. Întâlnim şi alte limbi slave. Dar acestea sunt vorbite de relativ puţini oameni. Limbile slave au ca origine o protolimbă comună. Pornind de la aceasta, diferite limbi s-au dezvoltat relativ târziu. Acestea sunt mai tinere decât limbile germanice sau romane. O mare parte a vocabularului limbilor slave este asemănător. Acest lucru este datorat faptului că au fost separate relativ târziu unele de altele. Din punct de vedere ştiinţific, limbile slave sunt conservatoare. Acest lucru înseamnă că încă prezintă multe structuri vechi. Alte limbi indo-europene au pierdut aceste forme vechi. Iată de ce limbile slave sunt foarte interesante pentru cercetare. Datorită lor, putem trage anumite concluzii asupra limbilor mai antice. Cercetătorii încearcă să reconstituie limbile indo-europene. Una dintre caracteristicile limbilor slave este numărul mic de vocale. Pe de altă parte, acestea au un număr de sunete care nu există în alte limbi. Iată de ce vest-europenii au adesea dificultăţi cu pronunţia. Dar nu trebuie să vă îngrijoraţi, totul va fi bine! În poloneză: Wszystko będzie dobrze!
Știați?
Croata este o limbă slavă. Este strâns legată de sârbă, bosniacă și muntenegreană. Vorbitorii acestei limbi pot comunica cu ușurință între ei. De aceea, mulți lingviști consideră croata ca nefiind chiar o limbă proprie. Ei o consideră ca una din formele limbii sârbo-croate. Aproape 7 milioane de oameni din întreaga lume vorbesc croata. Această limbă este scrisă cu litere latine. Alfabetul croat are 30 de litere, și include câteva simboluri speciale. Ortografia strică se conformează cu pronunția cuvintelor. Aceasta este adevărat și pentru limbile împrumutate din alte limbi. Accentul în limba croată se pune melodic. Asta înseamnă că tonul este crucial în intonație. Gramatica are șapte cazuri și nu este întotdeauna ușoară. Merită să învățați croata, totuși! Croația este o țară minunată pentru o vacanță!