Dicționar de expresii

ro În oraş   »   he ‫בעיר‬

25 [douăzeci şi cinci]

În oraş

În oraş

‫25 [עשרים וחמש]‬

25 [essrim w\'xamesh]

‫בעיר‬

[ba'ir]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ebraică Joaca Mai mult
Vreau să merg la gară. ‫--י --יך-- - לה-יע-ל--נת ---ב-.‬ ‫--- צ--- / ה ל---- ל---- ה------ ‫-נ- צ-י- / ה ל-ג-ע ל-ח-ת ה-כ-ת-‬ --------------------------------- ‫אני צריך / ה להגיע לתחנת הרכבת.‬ 0
ani -sarikh---r-khah-l'-a-i'----taxan-t--a----v--. a-- t--------------- l------- l-------- h--------- a-i t-a-i-h-t-r-k-a- l-h-g-'- l-t-x-n-t h-r-k-v-t- -------------------------------------------------- ani tsarikh/tsrikhah l'hagi'a l'taxanat harakevet.
Vreau să merg la aeroport. ‫אני -ריך-- ה-ל---ע -ש------ופ--‬ ‫--- צ--- / ה ל---- ל--- ה------- ‫-נ- צ-י- / ה ל-ג-ע ל-ד- ה-ע-פ-.- --------------------------------- ‫אני צריך / ה להגיע לשדה התעופה.‬ 0
a-i-t--r-k-/-sr-k-a- l'--g--a---s-d---ha---uf--. a-- t--------------- l------- l------ h--------- a-i t-a-i-h-t-r-k-a- l-h-g-'- l-s-d-h h-t-'-f-h- ------------------------------------------------ ani tsarikh/tsrikhah l'hagi'a lissdeh hate'ufah.
Vreau să merg în centrul oraşului. ‫א------ך -------י- -מ-כ----י-.‬ ‫--- צ--- / ה ל---- ל---- ה----- ‫-נ- צ-י- / ה ל-ג-ע ל-ר-ז ה-י-.- -------------------------------- ‫אני צריך / ה להגיע למרכז העיר.‬ 0
an--ts--ik-/ts-------l'----------er-a- h-'--. a-- t--------------- l------- l------- h----- a-i t-a-i-h-t-r-k-a- l-h-g-'- l-m-r-a- h-'-r- --------------------------------------------- ani tsarikh/tsrikhah l'hagi'a l'merkaz ha'ir.
Cum ajung la gară? ‫--ך מגיע-ם -תח-ת---כבת?‬ ‫--- מ----- ל---- ה------ ‫-י- מ-י-י- ל-ח-ת ה-כ-ת-‬ ------------------------- ‫איך מגיעים לתחנת הרכבת?‬ 0
ik- ------- --t-----t-h-ra-e--t? i-- m------ l-------- h--------- i-h m-g-'-m l-t-x-n-t h-r-k-v-t- -------------------------------- ikh m'gi'im l'taxanat harakevet?
Cum ajung la aeroport? ‫--- -גי--ם--שד- -------‬ ‫--- מ----- ל--- ה------- ‫-י- מ-י-י- ל-ד- ה-ע-פ-?- ------------------------- ‫איך מגיעים לשדה התעופה?‬ 0
ikh---g---m --s-deh-h-t-'--ah? i-- m------ l------ h--------- i-h m-g-'-m l-s-d-h h-t-'-f-h- ------------------------------ ikh m'gi'im lissdeh hate'ufah?
Cum ajung în centrul oraşului? ‫א-ך--גיע-ם ---כז-ה-י--‬ ‫--- מ----- ל---- ה----- ‫-י- מ-י-י- ל-ר-ז ה-י-?- ------------------------ ‫איך מגיעים למרכז העיר?‬ 0
ik---'-i'-- ------a- -a-ir? i-- m------ l------- h----- i-h m-g-'-m l-m-r-a- h-'-r- --------------------------- ikh m'gi'im l'merkaz ha'ir?
Am nevoie de un taxi. ‫אני-צר-- /-ה-ל-זמי- -ונ---‬ ‫--- צ--- / ה ל----- מ------ ‫-נ- צ-י- / ה ל-ז-י- מ-נ-ת-‬ ---------------------------- ‫אני צריך / ה להזמין מונית.‬ 0
an---s-rik-/----kh---l-ha--i- mo--t. a-- t--------------- l------- m----- a-i t-a-i-h-t-r-k-a- l-h-z-i- m-n-t- ------------------------------------ ani tsarikh/tsrikhah l'hazmin monit.
Am nevoie de o hartă. ‫אני צ--ך-/ ה מ-ה -----יר.‬ ‫--- צ--- / ה מ-- ש- ה----- ‫-נ- צ-י- / ה מ-ה ש- ה-י-.- --------------------------- ‫אני צריך / ה מפה של העיר.‬ 0
ani--s-----/t-r--hah ma-----he- ---ir. a-- t--------------- m---- s--- h----- a-i t-a-i-h-t-r-k-a- m-p-h s-e- h-'-r- -------------------------------------- ani tsarikh/tsrikhah mapah shel ha'ir.
Am nevoie de un hotel. ‫א-י--רי- - -------‬ ‫--- צ--- / ה מ----- ‫-נ- צ-י- / ה מ-ו-.- -------------------- ‫אני צריך / ה מלון.‬ 0
a-i-ts--ik-/-s------ m-lon. a-- t--------------- m----- a-i t-a-i-h-t-r-k-a- m-l-n- --------------------------- ani tsarikh/tsrikhah malon.
Vreau să închiriez o maşină. ‫אני -ו-- לש-ו- רכ--‬ ‫--- ר--- ל---- ר---- ‫-נ- ר-צ- ל-כ-ר ר-ב-‬ --------------------- ‫אני רוצה לשכור רכב.‬ 0
a--------h--i----- re-h--. a-- r----- l------ r------ a-i r-t-e- l-s-k-r r-k-e-. -------------------------- ani rutseh lisskor rekhev.
Aici este cartea mea de credit. ‫זה-כר-יס ה-ש-----לי.‬ ‫-- כ---- ה----- ש---- ‫-ה כ-ט-ס ה-ש-א- ש-י-‬ ---------------------- ‫זה כרטיס האשראי שלי.‬ 0
ze--k-rt-s --'--hr--i---e-i. z-- k----- h--------- s----- z-h k-r-i- h-'-s-r-'- s-e-i- ---------------------------- zeh kartis ha'ashra'i sseli.
Aici este permisul meu auto. ‫-- ר----ן---------לי.‬ ‫-- ר----- ה----- ש---- ‫-ה ר-ש-ו- ה-ה-ג- ש-י-‬ ----------------------- ‫זה רישיון הנהיגה שלי.‬ 0
z-h-r-sh--- hane-ig---sse--. z-- r------ h-------- s----- z-h r-s-i-n h-n-h-g-h s-e-i- ---------------------------- zeh rishion hanehigah sseli.
Ce este de văzut în oraş? ‫מה י- לרא-- ---ר?‬ ‫-- י- ל---- ב----- ‫-ה י- ל-א-ת ב-י-?- ------------------- ‫מה יש לראות בעיר?‬ 0
mah y--h-li--o-------? m-- y--- l----- b----- m-h y-s- l-r-o- b-'-r- ---------------------- mah yesh lir'ot ba'ir?
Mergeţi în centrul istoric. ‫------- ללכ- ל-י----ת-קה-‬ ‫---- ל- ל--- ל--- ה------- ‫-ד-י ל- ל-כ- ל-י- ה-ת-ק-.- --------------------------- ‫כדאי לך ללכת לעיר העתיקה.‬ 0
ke-a'- ---ha/l--h la--k--t ----- ha'a-iq-h. k----- l--------- l------- l---- h--------- k-d-'- l-k-a-l-k- l-l-k-e- l-'-r h-'-t-q-h- ------------------------------------------- keda'y lekha/lakh lalekhet la'ir ha'atiqah.
Faceţi un tur al oraşului. ‫------- -עשות סיור ב-יר-‬ ‫---- ל- ל---- ס--- ב----- ‫-ד-י ל- ל-ש-ת ס-ו- ב-י-.- -------------------------- ‫כדאי לך לעשות סיור בעיר.‬ 0
ked--- -ekh--l--- la--s----s-ur b-'i-. k----- l--------- l------- s--- b----- k-d-'- l-k-a-l-k- l-'-s-o- s-u- b-'-r- -------------------------------------- keda'y lekha/lakh la'assot siur ba'ir.
Mergeţi în port. ‫כדאי--ך-לל-ת-ל-מ-.‬ ‫---- ל- ל--- ל----- ‫-ד-י ל- ל-כ- ל-מ-.- -------------------- ‫כדאי לך ללכת לנמל.‬ 0
keda---le-ha-lak- l-le-he--l----a-. k----- l--------- l------- l------- k-d-'- l-k-a-l-k- l-l-k-e- l-n-m-l- ----------------------------------- keda'y lekha/lakh lalekhet lanamal.
Faceţi un tur al portului. ‫--א- לך ------ס--ר --מ-.‬ ‫---- ל- ל---- ס--- ב----- ‫-ד-י ל- ל-ש-ת ס-ו- ב-מ-.- -------------------------- ‫כדאי לך לעשות סיור בנמל.‬ 0
k-da'---------akh l-'a--ot-siur---na--l. k----- l--------- l------- s--- b------- k-d-'- l-k-a-l-k- l-'-s-o- s-u- b-n-m-l- ---------------------------------------- keda'y lekha/lakh la'assot siur banamal.
Ce obiective turistice mai există? ‫-------רי- נוספ-- -דאי-לראו-------זה?‬ ‫---- א---- נ----- כ--- ל---- ח-- מ---- ‫-י-ה א-ר-ם נ-ס-י- כ-א- ל-א-ת ח-ץ מ-ה-‬ --------------------------------------- ‫איזה אתרים נוספים כדאי לראות חוץ מזה?‬ 0
eyzeh---a-i- nosa----ke--'- l-r'-t-xot- -izeh? e---- a----- n------ k----- l----- x--- m----- e-z-h a-a-i- n-s-f-m k-d-'- l-r-o- x-t- m-z-h- ---------------------------------------------- eyzeh atarim nosafim keda'y lir'ot xots mizeh?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile slave

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă slavă. Limbile slave fac parte din limbile indo-europene. Există aproximativ 20 de limbi slave. Cea mai importantă dintre ele este rusa. Rusa este limba maternă a peste 150 milioane de persoane. Urmează poloneza şi ucraineana, vorbite de 50 milioane de persoane, fiecare. În lingvistică, limbile slave se împart îm mai multe grupe. Distingem între limbi slave occidentale, orientale şi meridionale. Limbile slave occidentale sunt poloneza, ceha şi slovaca. Rusa, ucraineana şi bielorusa sunt limbi slave orientale. Limbile slave meridionale sunt sârba, croata şi bulgara. Întâlnim şi alte limbi slave. Dar acestea sunt vorbite de relativ puţini oameni. Limbile slave au ca origine o protolimbă comună. Pornind de la aceasta, diferite limbi s-au dezvoltat relativ târziu. Acestea sunt mai tinere decât limbile germanice sau romane. O mare parte a vocabularului limbilor slave este asemănător. Acest lucru este datorat faptului că au fost separate relativ târziu unele de altele. Din punct de vedere ştiinţific, limbile slave sunt conservatoare. Acest lucru înseamnă că încă prezintă multe structuri vechi. Alte limbi indo-europene au pierdut aceste forme vechi. Iată de ce limbile slave sunt foarte interesante pentru cercetare. Datorită lor, putem trage anumite concluzii asupra limbilor mai antice. Cercetătorii încearcă să reconstituie limbile indo-europene. Una dintre caracteristicile limbilor slave este numărul mic de vocale. Pe de altă parte, acestea au un număr de sunete care nu există în alte limbi. Iată de ce vest-europenii au adesea dificultăţi cu pronunţia. Dar nu trebuie să vă îngrijoraţi, totul va fi bine! În poloneză: Wszystko będzie dobrze!
Știați?
Croata este o limbă slavă. Este strâns legată de sârbă, bosniacă și muntenegreană. Vorbitorii acestei limbi pot comunica cu ușurință între ei. De aceea, mulți lingviști consideră croata ca nefiind chiar o limbă proprie. Ei o consideră ca una din formele limbii sârbo-croate. Aproape 7 milioane de oameni din întreaga lume vorbesc croata. Această limbă este scrisă cu litere latine. Alfabetul croat are 30 de litere, și include câteva simboluri speciale. Ortografia strică se conformează cu pronunția cuvintelor. Aceasta este adevărat și pentru limbile împrumutate din alte limbi. Accentul în limba croată se pune melodic. Asta înseamnă că tonul este crucial în intonație. Gramatica are șapte cazuri și nu este întotdeauna ușoară. Merită să învățați croata, totuși! Croația este o țară minunată pentru o vacanță!