Dicționar de expresii

ro În oraş   »   no I byen

25 [douăzeci şi cinci]

În oraş

În oraş

25 [tjuefem]

I byen

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Norvegiană Joaca Mai mult
Vreau să merg la gară. J-g v-l--il---g--as-on--. J-- v-- t-- t------------ J-g v-l t-l t-g-t-s-o-e-. ------------------------- Jeg vil til togstasjonen. 0
Vreau să merg la aeroport. J-g--il-t-- f-y-l-s--n. J-- v-- t-- f---------- J-g v-l t-l f-y-l-s-e-. ----------------------- Jeg vil til flyplassen. 0
Vreau să merg în centrul oraşului. J-g vi---i- sen-r-m. J-- v-- t-- s------- J-g v-l t-l s-n-r-m- -------------------- Jeg vil til sentrum. 0
Cum ajung la gară? H-or--n ko--e- jeg-t-l t--stasj--en? H------ k----- j-- t-- t------------ H-o-d-n k-m-e- j-g t-l t-g-t-s-o-e-? ------------------------------------ Hvordan kommer jeg til togstasjonen? 0
Cum ajung la aeroport? Hvo-d---k-mm-- --g-til--l---as-e-? H------ k----- j-- t-- f---------- H-o-d-n k-m-e- j-g t-l f-y-l-s-e-? ---------------------------------- Hvordan kommer jeg til flyplassen? 0
Cum ajung în centrul oraşului? H---da----mmer -eg-t-l-s-n----? H------ k----- j-- t-- s------- H-o-d-n k-m-e- j-g t-l s-n-r-m- ------------------------------- Hvordan kommer jeg til sentrum? 0
Am nevoie de un taxi. J----renge- -n-dr-sj-. J-- t------ e- d------ J-g t-e-g-r e- d-o-j-. ---------------------- Jeg trenger en drosje. 0
Am nevoie de o hartă. J-g--re--er-et (--)k--t. J-- t------ e- (-------- J-g t-e-g-r e- (-y-k-r-. ------------------------ Jeg trenger et (by)kart. 0
Am nevoie de un hotel. Je- -----e--et hote--. J-- t------ e- h------ J-g t-e-g-r e- h-t-l-. ---------------------- Jeg trenger et hotell. 0
Vreau să închiriez o maşină. Je---n-----å--eie -n-b-l. J-- ø----- å l--- e- b--- J-g ø-s-e- å l-i- e- b-l- ------------------------- Jeg ønsker å leie en bil. 0
Aici este cartea mea de credit. H-- e- ---d-----r-et---tt. H-- e- k------------ m---- H-r e- k-e-i-t-o-t-t m-t-. -------------------------- Her er kredittkortet mitt. 0
Aici este permisul meu auto. He-----førerkor-e- m-tt. H-- e- f---------- m---- H-r e- f-r-r-o-t-t m-t-. ------------------------ Her er førerkortet mitt. 0
Ce este de văzut în oraş? Hv-----d-t - ---- ---n? H-- e- d-- å s- i b---- H-a e- d-t å s- i b-e-? ----------------------- Hva er det å se i byen? 0
Mergeţi în centrul istoric. G--p- -a-leb--n. G- p- g--------- G- p- g-m-e-y-n- ---------------- Gå på gamlebyen. 0
Faceţi un tur al oraşului. D----å ---ht-ee--- - b---. D-- p- s---------- i b---- D-a p- s-g-t-e-i-g i b-e-. -------------------------- Dra på sightseeing i byen. 0
Mergeţi în port. G- t-l--a-n-. G- t-- h----- G- t-l h-v-a- ------------- Gå til havna. 0
Faceţi un tur al portului. D-a -å -å-s--h-see-n-. D-- p- b-------------- D-a p- b-t-i-h-s-e-n-. ---------------------- Dra på båtsightseeing. 0
Ce obiective turistice mai există? Hvilke ----r--g-e--- -inn-s-d-- e--e-s? H----- s------------ f----- d-- e------ H-i-k- s-v-r-i-h-t-r f-n-e- d-t e-l-r-? --------------------------------------- Hvilke severdigheter finnes det ellers? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile slave

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă slavă. Limbile slave fac parte din limbile indo-europene. Există aproximativ 20 de limbi slave. Cea mai importantă dintre ele este rusa. Rusa este limba maternă a peste 150 milioane de persoane. Urmează poloneza şi ucraineana, vorbite de 50 milioane de persoane, fiecare. În lingvistică, limbile slave se împart îm mai multe grupe. Distingem între limbi slave occidentale, orientale şi meridionale. Limbile slave occidentale sunt poloneza, ceha şi slovaca. Rusa, ucraineana şi bielorusa sunt limbi slave orientale. Limbile slave meridionale sunt sârba, croata şi bulgara. Întâlnim şi alte limbi slave. Dar acestea sunt vorbite de relativ puţini oameni. Limbile slave au ca origine o protolimbă comună. Pornind de la aceasta, diferite limbi s-au dezvoltat relativ târziu. Acestea sunt mai tinere decât limbile germanice sau romane. O mare parte a vocabularului limbilor slave este asemănător. Acest lucru este datorat faptului că au fost separate relativ târziu unele de altele. Din punct de vedere ştiinţific, limbile slave sunt conservatoare. Acest lucru înseamnă că încă prezintă multe structuri vechi. Alte limbi indo-europene au pierdut aceste forme vechi. Iată de ce limbile slave sunt foarte interesante pentru cercetare. Datorită lor, putem trage anumite concluzii asupra limbilor mai antice. Cercetătorii încearcă să reconstituie limbile indo-europene. Una dintre caracteristicile limbilor slave este numărul mic de vocale. Pe de altă parte, acestea au un număr de sunete care nu există în alte limbi. Iată de ce vest-europenii au adesea dificultăţi cu pronunţia. Dar nu trebuie să vă îngrijoraţi, totul va fi bine! În poloneză: Wszystko będzie dobrze!
Știați?
Croata este o limbă slavă. Este strâns legată de sârbă, bosniacă și muntenegreană. Vorbitorii acestei limbi pot comunica cu ușurință între ei. De aceea, mulți lingviști consideră croata ca nefiind chiar o limbă proprie. Ei o consideră ca una din formele limbii sârbo-croate. Aproape 7 milioane de oameni din întreaga lume vorbesc croata. Această limbă este scrisă cu litere latine. Alfabetul croat are 30 de litere, și include câteva simboluri speciale. Ortografia strică se conformează cu pronunția cuvintelor. Aceasta este adevărat și pentru limbile împrumutate din alte limbi. Accentul în limba croată se pune melodic. Asta înseamnă că tonul este crucial în intonație. Gramatica are șapte cazuri și nu este întotdeauna ușoară. Merită să învățați croata, totuși! Croația este o țară minunată pentru o vacanță!