Dicționar de expresii

ro În oraş   »   sk V meste

25 [douăzeci şi cinci]

În oraş

În oraş

25 [dvadsaťpäť]

V meste

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovacă Joaca Mai mult
Vreau să merg la gară. Chc----y---m---ť na--e--zn------t-nicu. C---- b- s-- í-- n- ž--------- s------- C-c-l b- s-m í-ť n- ž-l-z-i-n- s-a-i-u- --------------------------------------- Chcel by som ísť na železničnú stanicu. 0
Vreau să merg la aeroport. C-ce- b- so- -s-----le--s--. C---- b- s-- í-- n- l------- C-c-l b- s-m í-ť n- l-t-s-o- ---------------------------- Chcel by som ísť na letisko. 0
Vreau să merg în centrul oraşului. Ch--- ----o--í-ť d- ce-t-a. C---- b- s-- í-- d- c------ C-c-l b- s-m í-ť d- c-n-r-. --------------------------- Chcel by som ísť do centra. 0
Cum ajung la gară? Ako--- do--an-- ---ž----nič-- --an---? A-- s- d------- n- ž--------- s------- A-o s- d-s-a-e- n- ž-l-z-i-n- s-a-i-u- -------------------------------------- Ako sa dostanem na železničnú stanicu? 0
Cum ajung la aeroport? A-o-sa-d-s--nem--a -et---o? A-- s- d------- n- l------- A-o s- d-s-a-e- n- l-t-s-o- --------------------------- Ako sa dostanem na letisko? 0
Cum ajung în centrul oraşului? Ako-s---os-ane--------tra? A-- s- d------- d- c------ A-o s- d-s-a-e- d- c-n-r-? -------------------------- Ako sa dostanem do centra? 0
Am nevoie de un taxi. Pot-e-uj-------k. P--------- t----- P-t-e-u-e- t-x-k- ----------------- Potrebujem taxík. 0
Am nevoie de o hartă. Potr--u-e------ -----. P--------- m--- m----- P-t-e-u-e- m-p- m-s-a- ---------------------- Potrebujem mapu mesta. 0
Am nevoie de un hotel. P---eb-j-m --t--. P--------- h----- P-t-e-u-e- h-t-l- ----------------- Potrebujem hotel. 0
Vreau să închiriez o maşină. C--el ---so---i --e-aja--aut-. C---- b- s-- s- p------- a---- C-c-l b- s-m s- p-e-a-a- a-t-. ------------------------------ Chcel by som si prenajať auto. 0
Aici este cartea mea de credit. T- je--o-a k--ditn--k-r--. T- j- m--- k------- k----- T- j- m-j- k-e-i-n- k-r-a- -------------------------- Tu je moja kreditná karta. 0
Aici este permisul meu auto. Tu--- --------čsk--pre-ka-. T- j- m-- v------- p------- T- j- m-j v-d-č-k- p-e-k-z- --------------------------- Tu je môj vodičský preukaz. 0
Ce este de văzut în oraş? Čo-vše----s- d- --d--- v meste? Č- v----- s- d- v----- v m----- Č- v-e-k- s- d- v-d-e- v m-s-e- ------------------------------- Čo všetko sa dá vidieť v meste? 0
Mergeţi în centrul istoric. Cho-----o-s---ého mes--. C----- d- s------ m----- C-o-t- d- s-a-é-o m-s-a- ------------------------ Choďte do starého mesta. 0
Faceţi un tur al oraşului. Uro-t- si-o-r-ž-ú--a-d--p- mes-e. U----- s- o------ j---- p- m----- U-o-t- s- o-r-ž-ú j-z-u p- m-s-e- --------------------------------- Urobte si okružnú jazdu po meste. 0
Mergeţi în port. Cho-t---o -rí----u. C----- d- p-------- C-o-t- d- p-í-t-v-. ------------------- Choďte do prístavu. 0
Faceţi un tur al portului. Ur---e s- o---žnú j-zd---o -r---a-e. U----- s- o------ j---- p- p-------- U-o-t- s- o-r-ž-ú j-z-u p- p-í-t-v-. ------------------------------------ Urobte si okružnú jazdu po prístave. 0
Ce obiective turistice mai există? Ak- p-mät-h-dn-sti-sú t----t----rem -oho? A-- p------------- s- t- e--- o---- t---- A-é p-m-t-h-d-o-t- s- t- e-t- o-r-m t-h-? ----------------------------------------- Aké pamätihodnosti sú tu ešte okrem toho? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile slave

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă slavă. Limbile slave fac parte din limbile indo-europene. Există aproximativ 20 de limbi slave. Cea mai importantă dintre ele este rusa. Rusa este limba maternă a peste 150 milioane de persoane. Urmează poloneza şi ucraineana, vorbite de 50 milioane de persoane, fiecare. În lingvistică, limbile slave se împart îm mai multe grupe. Distingem între limbi slave occidentale, orientale şi meridionale. Limbile slave occidentale sunt poloneza, ceha şi slovaca. Rusa, ucraineana şi bielorusa sunt limbi slave orientale. Limbile slave meridionale sunt sârba, croata şi bulgara. Întâlnim şi alte limbi slave. Dar acestea sunt vorbite de relativ puţini oameni. Limbile slave au ca origine o protolimbă comună. Pornind de la aceasta, diferite limbi s-au dezvoltat relativ târziu. Acestea sunt mai tinere decât limbile germanice sau romane. O mare parte a vocabularului limbilor slave este asemănător. Acest lucru este datorat faptului că au fost separate relativ târziu unele de altele. Din punct de vedere ştiinţific, limbile slave sunt conservatoare. Acest lucru înseamnă că încă prezintă multe structuri vechi. Alte limbi indo-europene au pierdut aceste forme vechi. Iată de ce limbile slave sunt foarte interesante pentru cercetare. Datorită lor, putem trage anumite concluzii asupra limbilor mai antice. Cercetătorii încearcă să reconstituie limbile indo-europene. Una dintre caracteristicile limbilor slave este numărul mic de vocale. Pe de altă parte, acestea au un număr de sunete care nu există în alte limbi. Iată de ce vest-europenii au adesea dificultăţi cu pronunţia. Dar nu trebuie să vă îngrijoraţi, totul va fi bine! În poloneză: Wszystko będzie dobrze!
Știați?
Croata este o limbă slavă. Este strâns legată de sârbă, bosniacă și muntenegreană. Vorbitorii acestei limbi pot comunica cu ușurință între ei. De aceea, mulți lingviști consideră croata ca nefiind chiar o limbă proprie. Ei o consideră ca una din formele limbii sârbo-croate. Aproape 7 milioane de oameni din întreaga lume vorbesc croata. Această limbă este scrisă cu litere latine. Alfabetul croat are 30 de litere, și include câteva simboluri speciale. Ortografia strică se conformează cu pronunția cuvintelor. Aceasta este adevărat și pentru limbile împrumutate din alte limbi. Accentul în limba croată se pune melodic. Asta înseamnă că tonul este crucial în intonație. Gramatica are șapte cazuri și nu este întotdeauna ușoară. Merită să învățați croata, totuși! Croația este o țară minunată pentru o vacanță!