Dicționar de expresii

ro În oraş   »   sr У граду

25 [douăzeci şi cinci]

În oraş

În oraş

25 [двадесет и пет]

25 [dvadeset i pet]

У граду

[U gradu]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Vreau să merg la gară. Хтео----т-ла---- д- -еле-нич-е-с----ц-. Х--- / х---- б-- д- ж--------- с------- Х-е- / х-е-а б-х д- ж-л-з-и-к- с-а-и-е- --------------------------------------- Хтео / хтела бих до железничке станице. 0
Hteo - h---a -i- -o -el---i-ke----n--e. H--- / h---- b-- d- ž--------- s------- H-e- / h-e-a b-h d- ž-l-z-i-k- s-a-i-e- --------------------------------------- Hteo / htela bih do železničke stanice.
Vreau să merg la aeroport. Хте- - хт-ла-б-- до --------а. Х--- / х---- б-- д- а--------- Х-е- / х-е-а б-х д- а-р-д-о-а- ------------------------------ Хтео / хтела бих до аеродрома. 0
H-eo-/ -t-la-b-h--o---r-dr-m-. H--- / h---- b-- d- a--------- H-e- / h-e-a b-h d- a-r-d-o-a- ------------------------------ Hteo / htela bih do aerodroma.
Vreau să merg în centrul oraşului. Хтео - -тел---и---о---нт-а-----а. Х--- / х---- б-- д- ц----- г----- Х-е- / х-е-а б-х д- ц-н-р- г-а-а- --------------------------------- Хтео / хтела бих до центра града. 0
H--o - h--la -ih do--en--a--ra-a. H--- / h---- b-- d- c----- g----- H-e- / h-e-a b-h d- c-n-r- g-a-a- --------------------------------- Hteo / htela bih do centra grada.
Cum ajung la gară? Ка-о ----дем-д- -е--зни--- -т----е? К--- д- и--- д- ж--------- с------- К-к- д- и-е- д- ж-л-з-и-к- с-а-и-е- ----------------------------------- Како да идем до железничке станице? 0
Kak- d--id----o že--z----- ---n-c-? K--- d- i--- d- ž--------- s------- K-k- d- i-e- d- ž-l-z-i-k- s-a-i-e- ----------------------------------- Kako da idem do železničke stanice?
Cum ajung la aeroport? К-к---а----м--о а--одро--? К--- д- и--- д- а--------- К-к- д- и-е- д- а-р-д-о-а- -------------------------- Како да идем до аеродрома? 0
K-k- -- i----d--ae----oma? K--- d- i--- d- a--------- K-k- d- i-e- d- a-r-d-o-a- -------------------------- Kako da idem do aerodroma?
Cum ajung în centrul oraşului? Ка-о--а ---- ---ц-нтр--г-а--? К--- д- и--- д- ц----- г----- К-к- д- и-е- д- ц-н-р- г-а-а- ----------------------------- Како да идем до центра града? 0
K--o--a id-m------n-ra-grada? K--- d- i--- d- c----- g----- K-k- d- i-e- d- c-n-r- g-a-a- ----------------------------- Kako da idem do centra grada?
Am nevoie de un taxi. Т-еб-- та-с-. Т----- т----- Т-е-а- т-к-и- ------------- Требам такси. 0
T--b-m-tak--. T----- t----- T-e-a- t-k-i- ------------- Trebam taksi.
Am nevoie de o hartă. Т-е----пл-н ---да. Т----- п--- г----- Т-е-а- п-а- г-а-а- ------------------ Требам план града. 0
Tr-------a--g-a-a. T----- p--- g----- T-e-a- p-a- g-a-a- ------------------ Trebam plan grada.
Am nevoie de un hotel. Т--ба- хо-е-. Т----- х----- Т-е-а- х-т-л- ------------- Требам хотел. 0
T-e--- h--el. T----- h----- T-e-a- h-t-l- ------------- Trebam hotel.
Vreau să închiriez o maşină. Х--о --хте-- -и--и----м-т- а--о. Х--- / х---- б-- и-------- а---- Х-е- / х-е-а б-х и-н-ј-и-и а-т-. -------------------------------- Хтео / хтела бих изнајмити ауто. 0
Ht-- - --ela---------jmi---auto. H--- / h---- b-- i-------- a---- H-e- / h-e-a b-h i-n-j-i-i a-t-. -------------------------------- Hteo / htela bih iznajmiti auto.
Aici este cartea mea de credit. О-д- -е-м-ј- -ре-ит-а-к-р----. О--- ј- м--- к------- к------- О-д- ј- м-ј- к-е-и-н- к-р-и-а- ------------------------------ Овде је моја кредитна картица. 0
O-d- ----oja ---d--n--kart-ca. O--- j- m--- k------- k------- O-d- j- m-j- k-e-i-n- k-r-i-a- ------------------------------ Ovde je moja kreditna kartica.
Aici este permisul meu auto. Овде-је--о-а--озач---д-з---а. О--- ј- м--- в------ д------- О-д- ј- м-ј- в-з-ч-а д-з-о-а- ----------------------------- Овде је моја возачка дозвола. 0
Ov-e j- -o----oz-č-a-d--v-la. O--- j- m--- v------ d------- O-d- j- m-j- v-z-č-a d-z-o-a- ----------------------------- Ovde je moja vozačka dozvola.
Ce este de văzut în oraş? Шт- с---ма-виде-и---г--ду? Ш-- с- и-- в----- у г----- Ш-а с- и-а в-д-т- у г-а-у- -------------------------- Шта се има видети у граду? 0
Šta-----ma-vi---i-- g-adu? Š-- s- i-- v----- u g----- Š-a s- i-a v-d-t- u g-a-u- -------------------------- Šta se ima videti u gradu?
Mergeţi în centrul istoric. Иди-----с-ар- г---. И---- у с---- г---- И-и-е у с-а-и г-а-. ------------------- Идите у стари град. 0
I---e - s-a-i-grad. I---- u s---- g---- I-i-e u s-a-i g-a-. ------------------- Idite u stari grad.
Faceţi un tur al oraşului. На---в--- --ила-а----ада. Н-------- о------- г----- Н-п-а-и-е о-и-а-а- г-а-а- ------------------------- Направите обилазак града. 0
N-p-a---------aza---r--a. N-------- o------- g----- N-p-a-i-e o-i-a-a- g-a-a- ------------------------- Napravite obilazak grada.
Mergeţi în port. Идите--- л-к-. И---- д- л---- И-и-е д- л-к-. -------------- Идите до луке. 0
Idite-d---uk-. I---- d- l---- I-i-e d- l-k-. -------------- Idite do luke.
Faceţi un tur al portului. На----ит---би-аза- лукe. Н-------- о------- л---- Н-п-а-и-е о-и-а-а- л-к-. ------------------------ Направите обилазак лукe. 0
Nap--vite -b-l-z-k--uk-. N-------- o------- l---- N-p-a-i-e o-i-a-a- l-k-. ------------------------ Napravite obilazak luke.
Ce obiective turistice mai există? К--е --- з--м-н--о-ти постоје? К--- ј-- з----------- п------- К-ј- ј-ш з-а-е-и-о-т- п-с-о-е- ------------------------------ Које још знаменитости постоје? 0
K--e --- zn-m-ni--sti---sto--? K--- j-- z----------- p------- K-j- j-š z-a-e-i-o-t- p-s-o-e- ------------------------------ Koje još znamenitosti postoje?

Limbile slave

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă slavă. Limbile slave fac parte din limbile indo-europene. Există aproximativ 20 de limbi slave. Cea mai importantă dintre ele este rusa. Rusa este limba maternă a peste 150 milioane de persoane. Urmează poloneza şi ucraineana, vorbite de 50 milioane de persoane, fiecare. În lingvistică, limbile slave se împart îm mai multe grupe. Distingem între limbi slave occidentale, orientale şi meridionale. Limbile slave occidentale sunt poloneza, ceha şi slovaca. Rusa, ucraineana şi bielorusa sunt limbi slave orientale. Limbile slave meridionale sunt sârba, croata şi bulgara. Întâlnim şi alte limbi slave. Dar acestea sunt vorbite de relativ puţini oameni. Limbile slave au ca origine o protolimbă comună. Pornind de la aceasta, diferite limbi s-au dezvoltat relativ târziu. Acestea sunt mai tinere decât limbile germanice sau romane. O mare parte a vocabularului limbilor slave este asemănător. Acest lucru este datorat faptului că au fost separate relativ târziu unele de altele. Din punct de vedere ştiinţific, limbile slave sunt conservatoare. Acest lucru înseamnă că încă prezintă multe structuri vechi. Alte limbi indo-europene au pierdut aceste forme vechi. Iată de ce limbile slave sunt foarte interesante pentru cercetare. Datorită lor, putem trage anumite concluzii asupra limbilor mai antice. Cercetătorii încearcă să reconstituie limbile indo-europene. Una dintre caracteristicile limbilor slave este numărul mic de vocale. Pe de altă parte, acestea au un număr de sunete care nu există în alte limbi. Iată de ce vest-europenii au adesea dificultăţi cu pronunţia. Dar nu trebuie să vă îngrijoraţi, totul va fi bine! În poloneză: Wszystko będzie dobrze!
Știați?
Croata este o limbă slavă. Este strâns legată de sârbă, bosniacă și muntenegreană. Vorbitorii acestei limbi pot comunica cu ușurință între ei. De aceea, mulți lingviști consideră croata ca nefiind chiar o limbă proprie. Ei o consideră ca una din formele limbii sârbo-croate. Aproape 7 milioane de oameni din întreaga lume vorbesc croata. Această limbă este scrisă cu litere latine. Alfabetul croat are 30 de litere, și include câteva simboluri speciale. Ortografia strică se conformează cu pronunția cuvintelor. Aceasta este adevărat și pentru limbile împrumutate din alte limbi. Accentul în limba croată se pune melodic. Asta înseamnă că tonul este crucial în intonație. Gramatica are șapte cazuri și nu este întotdeauna ușoară. Merită să învățați croata, totuși! Croația este o țară minunată pentru o vacanță!