Dicționar de expresii

ro În oraş   »   uk У місті

25 [douăzeci şi cinci]

În oraş

În oraş

25 [двадцять п’ять]

25 [dvadtsyatʹ pʺyatʹ]

У місті

[U misti]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Vreau să merg la gară. Я х--і------ х--і-а-б--а-во-за-. Я х---- б- / х----- б н- в------ Я х-т-в б- / х-т-л- б н- в-к-а-. -------------------------------- Я хотів би / хотіла б на вокзал. 0
Y---ho-iv by---kh---la---na -o-za-. Y- k----- b- / k------ b n- v------ Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b n- v-k-a-. ----------------------------------- YA khotiv by / khotila b na vokzal.
Vreau să merg la aeroport. Я-хотів----/-хо-і-- --до-ае-оп---у. Я х---- б- / х----- б д- а--------- Я х-т-в б- / х-т-л- б д- а-р-п-р-у- ----------------------------------- Я хотів би / хотіла б до аеропорту. 0
YA--h---v b- /-kh--ila b ---a--oportu. Y- k----- b- / k------ b d- a--------- Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b d- a-r-p-r-u- -------------------------------------- YA khotiv by / khotila b do aeroportu.
Vreau să merg în centrul oraşului. Я--отів -и / хо--ла-- ---ен---м--та. Я х---- б- / х----- б в ц---- м----- Я х-т-в б- / х-т-л- б в ц-н-р м-с-а- ------------------------------------ Я хотів би / хотіла б в центр міста. 0
YA-k--tiv -y / -ho------ v -s---r------. Y- k----- b- / k------ b v t----- m----- Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b v t-e-t- m-s-a- ---------------------------------------- YA khotiv by / khotila b v tsentr mista.
Cum ajung la gară? Я- -і----и-- на в-к-а-? Я- д-------- н- в------ Я- д-с-а-и-я н- в-к-а-? ----------------------- Як дістатися на вокзал? 0
Yak-d-s---y-y- -a v-k--l? Y-- d--------- n- v------ Y-k d-s-a-y-y- n- v-k-a-? ------------------------- Yak distatysya na vokzal?
Cum ajung la aeroport? Я---іс--т--------еро-ор--? Я- д-------- д- а--------- Я- д-с-а-и-я д- а-р-п-р-у- -------------------------- Як дістатися до аеропорту? 0
Y---d-sta-ys-a--o --r--ortu? Y-- d--------- d- a--------- Y-k d-s-a-y-y- d- a-r-p-r-u- ---------------------------- Yak distatysya do aeroportu?
Cum ajung în centrul oraşului? Як діс--ти-я-до-ц-нтр- ---та? Я- д-------- д- ц----- м----- Я- д-с-а-и-я д- ц-н-р- м-с-а- ----------------------------- Як дістатися до центру міста? 0
Y-k-d---at-sy---o tsen-ru-mi-t-? Y-- d--------- d- t------ m----- Y-k d-s-a-y-y- d- t-e-t-u m-s-a- -------------------------------- Yak distatysya do tsentru mista?
Am nevoie de un taxi. Ме-і п--р-б-е -а-сі. М--- п------- т----- М-н- п-т-і-н- т-к-і- -------------------- Мені потрібне таксі. 0
Men--potri-ne-t----. M--- p------- t----- M-n- p-t-i-n- t-k-i- -------------------- Meni potribne taksi.
Am nevoie de o hartă. М--і--отрі--- мап---і-та. М--- п------- м--- м----- М-н- п-т-і-н- м-п- м-с-а- ------------------------- Мені потрібна мапа міста. 0
M--- po-r---- m----mist-. M--- p------- m--- m----- M-n- p-t-i-n- m-p- m-s-a- ------------------------- Meni potribna mapa mista.
Am nevoie de un hotel. Мені п---і--н --т-л-. М--- п------- г------ М-н- п-т-і-е- г-т-л-. --------------------- Мені потрібен готель. 0
M-ni ---rib-- ---elʹ. M--- p------- h------ M-n- p-t-i-e- h-t-l-. --------------------- Meni potriben hotelʹ.
Vreau să închiriez o maşină. Я--о-і--би-/-хо-іла-- н-й-ят- а-том-біл-. Я х---- б- / х----- б н------ а---------- Я х-т-в б- / х-т-л- б н-й-я-и а-т-м-б-л-. ----------------------------------------- Я хотів би / хотіла б найняти автомобіль. 0
Y--kh---v-by / khot-l--- --y̆nyat- ---omo-ilʹ. Y- k----- b- / k------ b n-------- a---------- Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b n-y-n-a-y a-t-m-b-l-. ---------------------------------------------- YA khotiv by / khotila b nay̆nyaty avtomobilʹ.
Aici este cartea mea de credit. Ось -оя -ре-итна-ка--ка. О-- м-- к------- к------ О-ь м-я к-е-и-н- к-р-к-. ------------------------ Ось моя кредитна картка. 0
Osʹ-m-ya k-ed-t-a-k-rtk-. O-- m--- k------- k------ O-ʹ m-y- k-e-y-n- k-r-k-. ------------------------- Osʹ moya kredytna kartka.
Aici este permisul meu auto. О-- м---пр--а. О-- м-- п----- О-ь м-ї п-а-а- -------------- Ось мої права. 0
O----oi- -ra-a. O-- m--- p----- O-ʹ m-i- p-a-a- --------------- Osʹ moï prava.
Ce este de văzut în oraş? Щ- --жна о---ну-и в міс-і? Щ- м---- о------- в м----- Щ- м-ж-а о-л-н-т- в м-с-і- -------------------------- Що можна оглянути в місті? 0
S-c-- m---na--h-ya---y-- -is-i? S---- m----- o-------- v m----- S-c-o m-z-n- o-l-a-u-y v m-s-i- ------------------------------- Shcho mozhna ohlyanuty v misti?
Mergeţi în centrul istoric. Ід--- в-стар- -іст-. І---- в с---- м----- І-і-ь в с-а-е м-с-о- -------------------- Ідіть в старе місто. 0
I--t--v sta-e --s-o. I---- v s---- m----- I-i-ʹ v s-a-e m-s-o- -------------------- Iditʹ v stare misto.
Faceţi un tur al oraşului. Візь-іть-уч--т- ----ску-сі- до-м-ст-. В------- у----- в е-------- д- м----- В-з-м-т- у-а-т- в е-с-у-с-ї д- м-с-а- ------------------------------------- Візьміть участь в екскурсії до міста. 0
Vizʹ-it- --h---ʹ v-eksk-rs-i---o ----a. V------- u------ v e--------- d- m----- V-z-m-t- u-h-s-ʹ v e-s-u-s-i- d- m-s-a- --------------------------------------- Vizʹmitʹ uchastʹ v ekskursiï do mista.
Mergeţi în port. Іді-ь до---рт-. І---- д- п----- І-і-ь д- п-р-у- --------------- Ідіть до порту. 0
Iditʹ -o -o--u. I---- d- p----- I-i-ʹ d- p-r-u- --------------- Iditʹ do portu.
Faceţi un tur al portului. В---м--ь--ч-ст- в е-с-у---- до-пор-у. В------- у----- в е-------- д- п----- В-з-м-т- у-а-т- в е-с-у-с-ї д- п-р-у- ------------------------------------- Візьміть участь в екскурсії до порту. 0
V-zʹmi-- uch---- - ek-----ii- -o-p-r--. V------- u------ v e--------- d- p----- V-z-m-t- u-h-s-ʹ v e-s-u-s-i- d- p-r-u- --------------------------------------- Vizʹmitʹ uchastʹ v ekskursiï do portu.
Ce obiective turistice mai există? Які є-щ--в--н-чні-мі--я? Я-- є щ- в------- м----- Я-і є щ- в-з-а-н- м-с-я- ------------------------ Які є ще визначні місця? 0
Ya---ye -hche vy----hni--------? Y--- y- s---- v-------- m------- Y-k- y- s-c-e v-z-a-h-i m-s-s-a- -------------------------------- Yaki ye shche vyznachni mistsya?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbile slave

Există 700 de milioane de persoane a căror limbă maternă este o limbă slavă. Limbile slave fac parte din limbile indo-europene. Există aproximativ 20 de limbi slave. Cea mai importantă dintre ele este rusa. Rusa este limba maternă a peste 150 milioane de persoane. Urmează poloneza şi ucraineana, vorbite de 50 milioane de persoane, fiecare. În lingvistică, limbile slave se împart îm mai multe grupe. Distingem între limbi slave occidentale, orientale şi meridionale. Limbile slave occidentale sunt poloneza, ceha şi slovaca. Rusa, ucraineana şi bielorusa sunt limbi slave orientale. Limbile slave meridionale sunt sârba, croata şi bulgara. Întâlnim şi alte limbi slave. Dar acestea sunt vorbite de relativ puţini oameni. Limbile slave au ca origine o protolimbă comună. Pornind de la aceasta, diferite limbi s-au dezvoltat relativ târziu. Acestea sunt mai tinere decât limbile germanice sau romane. O mare parte a vocabularului limbilor slave este asemănător. Acest lucru este datorat faptului că au fost separate relativ târziu unele de altele. Din punct de vedere ştiinţific, limbile slave sunt conservatoare. Acest lucru înseamnă că încă prezintă multe structuri vechi. Alte limbi indo-europene au pierdut aceste forme vechi. Iată de ce limbile slave sunt foarte interesante pentru cercetare. Datorită lor, putem trage anumite concluzii asupra limbilor mai antice. Cercetătorii încearcă să reconstituie limbile indo-europene. Una dintre caracteristicile limbilor slave este numărul mic de vocale. Pe de altă parte, acestea au un număr de sunete care nu există în alte limbi. Iată de ce vest-europenii au adesea dificultăţi cu pronunţia. Dar nu trebuie să vă îngrijoraţi, totul va fi bine! În poloneză: Wszystko będzie dobrze!
Știați?
Croata este o limbă slavă. Este strâns legată de sârbă, bosniacă și muntenegreană. Vorbitorii acestei limbi pot comunica cu ușurință între ei. De aceea, mulți lingviști consideră croata ca nefiind chiar o limbă proprie. Ei o consideră ca una din formele limbii sârbo-croate. Aproape 7 milioane de oameni din întreaga lume vorbesc croata. Această limbă este scrisă cu litere latine. Alfabetul croat are 30 de litere, și include câteva simboluri speciale. Ortografia strică se conformează cu pronunția cuvintelor. Aceasta este adevărat și pentru limbile împrumutate din alte limbi. Accentul în limba croată se pune melodic. Asta înseamnă că tonul este crucial în intonație. Gramatica are șapte cazuri și nu este întotdeauna ușoară. Merită să învățați croata, totuși! Croația este o țară minunată pentru o vacanță!