Dicționar de expresii

ro În hotel – sosirea   »   ca A lhotel – Arribada

27 [douăzeci şi şapte]

În hotel – sosirea

În hotel – sosirea

27 [vint-i-set]

A lhotel – Arribada

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Catalană Joaca Mai mult
Aveţi o cameră liberă? Qu------- -n-----i--ció -l-u--? Q-- t---- u-- h-------- l------ Q-e t-n-u u-a h-b-t-c-ó l-i-r-? ------------------------------- Que teniu una habitació lliure? 0
Am rezervat o cameră. H- -eserv-- u---ha--taci-. H- r------- u-- h--------- H- r-s-r-a- u-a h-b-t-c-ó- -------------------------- He reservat una habitació. 0
Numele meu este Müller. El-me- no- és----l-r. E- m-- n-- é- M------ E- m-u n-m é- M-l-e-. --------------------- El meu nom és Müller. 0
Am nevoie de o cameră single. N-ce--i---una hab-t--ió--nd-v-du--. N-------- u-- h-------- i---------- N-c-s-i-o u-a h-b-t-c-ó i-d-v-d-a-. ----------------------------------- Necessito una habitació individual. 0
Am nevoie de o cameră dublă. N--essi-o un- ha--t-ci- -ob-e. N-------- u-- h-------- d----- N-c-s-i-o u-a h-b-t-c-ó d-b-e- ------------------------------ Necessito una habitació doble. 0
Cât costă camera pe noapte? Q-an---os-a ---a--t-c-- p-r ni-? Q---- c---- l---------- p-- n--- Q-a-t c-s-a l-h-b-t-c-ó p-r n-t- -------------------------------- Quant costa l’habitació per nit? 0
Vreau o cameră cu cadă. V--d--a una-habit--ió a-b-b-n-. V------ u-- h-------- a-- b---- V-l-r-a u-a h-b-t-c-ó a-b b-n-. ------------------------------- Voldria una habitació amb bany. 0
Vreau o cameră cu duş. Vo-d--a-u-- ---i--ció-a-b dut-a. V------ u-- h-------- a-- d----- V-l-r-a u-a h-b-t-c-ó a-b d-t-a- -------------------------------- Voldria una habitació amb dutxa. 0
Pot să văd camera? Pu- ---r- l-h-bi--c--? P-- v---- l----------- P-c v-u-e l-h-b-t-c-ó- ---------------------- Puc veure l’habitació? 0
Există aici un garaj? Q-------a------g--a--í? Q-- h- h- g------ a---- Q-e h- h- g-r-t-e a-u-? ----------------------- Que hi ha garatge aquí? 0
Există aici un seif? H---a c--x- f-rta a---? H- h- c---- f---- a---- H- h- c-i-a f-r-a a-u-? ----------------------- Hi ha caixa forta aquí? 0
Există aici un fax? Que--en-- f-x? Q-- t---- f--- Q-e t-n-u f-x- -------------- Que teniu fax? 0
Bine, iau camera. Va---- ----ue-o l---b-t-ció. V- b-- e- q---- l----------- V- b-, e- q-e-o l-h-b-t-c-ó- ---------------------------- Va bé, em quedo l’habitació. 0
Aici este cheia. Aq---té-l-s-cl-us. A--- t- l-- c----- A-u- t- l-s c-a-s- ------------------ Aquí té les claus. 0
Aici este bagajul meu. Aq---- -s--l--eu -----a---. A----- é- e- m-- e--------- A-u-s- é- e- m-u e-u-p-t-e- --------------------------- Aquest és el meu equipatge. 0
La ce oră se serveşte micul dejun? A--u-n- ho-a s- s-rvei--l-esmo-z--? A q---- h--- s- s------ l---------- A q-i-a h-r- s- s-r-e-x l-e-m-r-a-? ----------------------------------- A quina hora se serveix l’esmorzar? 0
La ce oră se serveşte prânzul? A -uina -----s--serveix -- --n--? A q---- h--- s- s------ e- d----- A q-i-a h-r- s- s-r-e-x e- d-n-r- --------------------------------- A quina hora se serveix el dinar? 0
La ce oră se serveşte cina? A qui-a--o-a -- s--ve-x-e- ---ar? A q---- h--- s- s------ e- s----- A q-i-a h-r- s- s-r-e-x e- s-p-r- --------------------------------- A quina hora se serveix el sopar? 0

Importanţa pauzelor pentru o bună reuşită

Pentru a învăţa cu succes, trebuie să faceţi pauză din când în când! Noile studii ştiinţifice au arătat acest lucru. Cercetătorii au studiat fazele procesului de învăţare. S-au simulat diferite situaţii de învăţare în acest sens. Reţinem informaţii mai bine atunci când sunt structurate pe secţiuni mici. Aşadar, nu trebuie să învăţăm niciodată prea mult dintr-o dată. Trebuie să facem pauze între diferite unităţi. Reuşita învăţării noastre depinde şi de procesele biochimice. Aceste procese se desfăşoară în creierul nostru. Ele ne definesc ritmul optim de a învăţa. Atunci când memorăm lucruri noi, creierul secretă substanţe deosebite. Aceste substanţe ne influenţează activitatea celulelor cerebrale. Două enzime diferite joacă un rol important. Acestea sunt eliberate în timpul învăţării de noi informaţii. Dar ele nu sunt eliberate împreună. Efectul lor se manifestă la distanţă. Învăţăm mai bine atunci când cele două enzime sunt prezente în acelaşi timp. Iar acest succes creşte considerabil atunci când facem pauze mai dese. Este deci necesar să variem durata diferitelor faze ale învăţării. Durata pauzelor ar trebuie să varieze şi ea. Ideale ar fi, pentru început, pauzele de zece minute. Apoi o pauză de cinci minute. Mai târziu, ar trebui făcută o pauză de 30 de minute. În pauze, informaţiile noi se imprimă bine în creier. În timpul pauzelor, trebuie părăsit locul de muncă. Ar fi bine să faceţi mişcare în timpul pauzelor. Aşadar, faceţi o scurtă plimbare între sesiunile de studiu! Şi să nu vă pară rău, pentru că învăţaţi în acest timp!
Știați?
Lituaniana face parte din limbile baltice. Este vorbită de mai mult de 3 milioane de oameni. Aceștia trăiesc în Lituania, Belarus și Polonia. Singură limbă care e înrudită cu ea este letona. Deși Lituania este o țară mică, limba are multe dialecte. Lituaniana e scrisă cu litere latine, dar are și câteva simboluri speciale. Multe vocale duble se întâlnesc deseori în cuvintele acestei limbi. Vocale au varietățile lor de pronunțare, unele sunt lungi, altele scurte, altele nazale. Pronunția lituaniană nu e dificilă. Intonația e mai complicată, deoarece e flexibilă. Asta deoarece e bazată pe forma gramaticală a cuvântului. E interesant de știut că lituaniana este o limbă arhaică. E considerată limba care s-a diferențiat cel mai puțin derivată de varianta sa originară, veche. Aceasta semnifică că e foarte similară cu primele limbi indo-europene. Dacă vrei să știți ce limbă vorbeau strămoșii noștri, ar trebui să învățați lituaniana.