Dicționar de expresii

ro În hotel – sosirea   »   fi Hotellissa – saapuminen

27 [douăzeci şi şapte]

În hotel – sosirea

În hotel – sosirea

27 [kaksikymmentäseitsemän]

Hotellissa – saapuminen

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Finlandeză Joaca Mai mult
Aveţi o cameră liberă? On-o -eil-- -i----va-aita---oneita? O___ t_____ v____ v______ h________ O-k- t-i-l- v-e-ä v-p-i-a h-o-e-t-? ----------------------------------- Onko teillä vielä vapaita huoneita? 0
Am rezervat o cameră. Ol-n---ra---t---one--. O___ v_______ h_______ O-e- v-r-n-u- h-o-e-n- ---------------------- Olen varannut huoneen. 0
Numele meu este Müller. M--u-------i----Müll-r. M____ n_____ o_ M______ M-n-n n-m-n- o- M-l-e-. ----------------------- Minun nimeni on Müller. 0
Am nevoie de o cameră single. H-lua-sin -hden----en --onee-. H________ y__________ h_______ H-l-a-s-n y-d-n-e-g-n h-o-e-n- ------------------------------ Haluaisin yhdenhengen huoneen. 0
Am nevoie de o cameră dublă. Hal---s-----hd--hen-e---uo----. H________ k___________ h_______ H-l-a-s-n k-h-e-h-n-e- h-o-e-n- ------------------------------- Haluaisin kahdenhengen huoneen. 0
Cât costă camera pe noapte? Mitä m-ks-a-hu-n--per --? M___ m_____ h____ p__ y__ M-t- m-k-a- h-o-e p-r y-? ------------------------- Mitä maksaa huone per yö? 0
Vreau o cameră cu cadă. H--u-i-i- h-one----yl-yhu-nee---. H________ h______ k______________ H-l-a-s-n h-o-e-n k-l-y-u-n-e-l-. --------------------------------- Haluaisin huoneen kylpyhuoneella. 0
Vreau o cameră cu duş. Ha--aisin -uo--e--sui-k-lla. H________ h______ s_________ H-l-a-s-n h-o-e-n s-i-k-l-a- ---------------------------- Haluaisin huoneen suihkulla. 0
Pot să văd camera? S----o n---ä hu--e--? S_____ n____ h_______ S-a-k- n-h-ä h-o-e-n- --------------------- Saanko nähdä huoneen? 0
Există aici un garaj? O--o--ää--ä a-tot-l-i-? O___ t_____ a__________ O-k- t-ä-l- a-t-t-l-i-? ----------------------- Onko täällä autotallia? 0
Există aici un seif? On-o -ääll- ----a--a-p--? O___ t_____ k____________ O-k- t-ä-l- k-s-a-a-p-i-? ------------------------- Onko täällä kassakaappia? 0
Există aici un fax? Onko--ä-l---f-k--a? O___ t_____ f______ O-k- t-ä-l- f-k-i-? ------------------- Onko täällä faksia? 0
Bine, iau camera. H---,-otan-h--ne--. H____ o___ h_______ H-v-, o-a- h-o-e-n- ------------------- Hyvä, otan huoneen. 0
Aici este cheia. T-s-- o- -v--me-. T____ o_ a_______ T-s-ä o- a-a-m-t- ----------------- Tässä on avaimet. 0
Aici este bagajul meu. Täs----- --t---a----ni. T____ o_ m_____________ T-s-ä o- m-t-a-a-a-a-i- ----------------------- Tässä on matkatavarani. 0
La ce oră se serveşte micul dejun? Mon-lt- -----mi--n-n? M______ o_ a_________ M-n-l-a o- a-m-a-n-n- --------------------- Monelta on aamiainen? 0
La ce oră se serveşte prânzul? M-ne--------ä-väl-inen? M______ o_ p___________ M-n-l-a o- p-i-ä-l-n-n- ----------------------- Monelta on päivällinen? 0
La ce oră se serveşte cina? Mon-lt---n----a----e-? M______ o_ i__________ M-n-l-a o- i-l-l-i-e-? ---------------------- Monelta on illallinen? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Finlandeză (1-100) MP3 Finlandeză (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Importanţa pauzelor pentru o bună reuşită

Pentru a învăţa cu succes, trebuie să faceţi pauză din când în când! Noile studii ştiinţifice au arătat acest lucru. Cercetătorii au studiat fazele procesului de învăţare. S-au simulat diferite situaţii de învăţare în acest sens. Reţinem informaţii mai bine atunci când sunt structurate pe secţiuni mici. Aşadar, nu trebuie să învăţăm niciodată prea mult dintr-o dată. Trebuie să facem pauze între diferite unităţi. Reuşita învăţării noastre depinde şi de procesele biochimice. Aceste procese se desfăşoară în creierul nostru. Ele ne definesc ritmul optim de a învăţa. Atunci când memorăm lucruri noi, creierul secretă substanţe deosebite. Aceste substanţe ne influenţează activitatea celulelor cerebrale. Două enzime diferite joacă un rol important. Acestea sunt eliberate în timpul învăţării de noi informaţii. Dar ele nu sunt eliberate împreună. Efectul lor se manifestă la distanţă. Învăţăm mai bine atunci când cele două enzime sunt prezente în acelaşi timp. Iar acest succes creşte considerabil atunci când facem pauze mai dese. Este deci necesar să variem durata diferitelor faze ale învăţării. Durata pauzelor ar trebuie să varieze şi ea. Ideale ar fi, pentru început, pauzele de zece minute. Apoi o pauză de cinci minute. Mai târziu, ar trebui făcută o pauză de 30 de minute. În pauze, informaţiile noi se imprimă bine în creier. În timpul pauzelor, trebuie părăsit locul de muncă. Ar fi bine să faceţi mişcare în timpul pauzelor. Aşadar, faceţi o scurtă plimbare între sesiunile de studiu! Şi să nu vă pară rău, pentru că învăţaţi în acest timp!
Știați?
Lituaniana face parte din limbile baltice. Este vorbită de mai mult de 3 milioane de oameni. Aceștia trăiesc în Lituania, Belarus și Polonia. Singură limbă care e înrudită cu ea este letona. Deși Lituania este o țară mică, limba are multe dialecte. Lituaniana e scrisă cu litere latine, dar are și câteva simboluri speciale. Multe vocale duble se întâlnesc deseori în cuvintele acestei limbi. Vocale au varietățile lor de pronunțare, unele sunt lungi, altele scurte, altele nazale. Pronunția lituaniană nu e dificilă. Intonația e mai complicată, deoarece e flexibilă. Asta deoarece e bazată pe forma gramaticală a cuvântului. E interesant de știut că lituaniana este o limbă arhaică. E considerată limba care s-a diferențiat cel mai puțin derivată de varianta sa originară, veche. Aceasta semnifică că e foarte similară cu primele limbi indo-europene. Dacă vrei să știți ce limbă vorbeau strămoșii noștri, ar trebui să învățați lituaniana.