Dicționar de expresii

ro La restaurant 1   »   ca Al restaurant 1

29 [douăzeci şi nouă]

La restaurant 1

La restaurant 1

29 [vint-i-nou]

Al restaurant 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Catalană Joaca Mai mult
Este liberă masa? Aq-e-t--t-ul- és ll--re? A______ t____ é_ l______ A-u-s-a t-u-a é- l-i-r-? ------------------------ Aquesta taula és lliure? 0
Îmi aduceţi vă rog un meniu. Vo--r---l- c----- s- -------. V______ l_ c_____ s_ u_ p____ V-l-r-a l- c-r-a- s- u- p-a-. ----------------------------- Voldria la carta, si us plau. 0
Ce îmi puteţi recomanda? Q-è -m---------? Q__ e_ r________ Q-è e- r-c-m-n-? ---------------- Què em recomana? 0
Aş dori o bere. M’-grad--i--una c-r-e-a. M__________ u__ c_______ M-a-r-d-r-a u-a c-r-e-a- ------------------------ M’agradaria una cervesa. 0
Aş dori o apă minerală. M--gr-d-ria-u-a aigu- m-neral. M__________ u__ a____ m_______ M-a-r-d-r-a u-a a-g-a m-n-r-l- ------------------------------ M’agradaria una aigua mineral. 0
Aş dori un suc de portocale. M’-grada--a -n --- -- t-r---a. M__________ u_ s__ d_ t_______ M-a-r-d-r-a u- s-c d- t-r-n-a- ------------------------------ M’agradaria un suc de taronja. 0
Aş dori o cafea. M’ag---ar----- ca--. M__________ u_ c____ M-a-r-d-r-a u- c-f-. -------------------- M’agradaria un cafè. 0
Aş dori o cafea cu lapte. M’ag-ad--i----et amb -a--. M__________ l___ a__ c____ M-a-r-d-r-a l-e- a-b c-f-. -------------------------- M’agradaria llet amb cafè. 0
Cu zahăr, vă rog. A---su--e,--i-u----au. A__ s_____ s_ u_ p____ A-b s-c-e- s- u- p-a-. ---------------------- Amb sucre, si us plau. 0
Doresc un ceai. M’-gr---r-----. M__________ t__ M-a-r-d-r-a t-. --------------- M’agradaria te. 0
Doresc un ceai cu lămâie. M-----dar-- -n-te-d--l-i--na. M__________ u_ t_ d_ l_______ M-a-r-d-r-a u- t- d- l-i-o-a- ----------------------------- M’agradaria un te de llimona. 0
Doresc un ceai cu lapte. M----ada-ia----t- --b-l-e-. M__________ u_ t_ a__ l____ M-a-r-d-r-a u- t- a-b l-e-. --------------------------- M’agradaria un te amb llet. 0
Aveţi ţigări? Té-ciga--ets? T_ c_________ T- c-g-r-e-s- ------------- Té cigarrets? 0
Aveţi o scrumieră? Té--n-c-n-r--? T_ u_ c_______ T- u- c-n-r-r- -------------- Té un cendrer? 0
Aveţi foc? Té ---? T_ f___ T- f-c- ------- Té foc? 0
Îmi lipseşte o furculiţă. (Jo) -o t----f-r--il--. (___ n_ t___ f_________ (-o- n- t-n- f-r-u-l-a- ----------------------- (Jo) no tinc forquilla. 0
Îmi lipseşte un cuţit. (J-- ----i---ga---et. (___ n_ t___ g_______ (-o- n- t-n- g-n-v-t- --------------------- (Jo) no tinc ganivet. 0
Îmi lipseşte o lingură. (------ -in------er-. (___ n_ t___ c_______ (-o- n- t-n- c-l-e-a- --------------------- (Jo) no tinc cullera. 0

Gramatica ne împiedică să minţim!

Fiecare limbă are propriile sale caracteristici. Dar unele dintre acestea posedă caracteristici unice în lume. Limba trio este una dintre ele. Trio este o limbă indiană din America de Sud. Peste 2000 de persoane o vorbesc în Brazilia şi Surinam. Particularitatea limbii trio este gramatica. Pentru că îi obligă pe locutori să spună mereu adevărul. Responsabilă de acest lucru este terminaţia aşa-numită frustrativă. Această terminaţie este adăugată verbelor, în cazul limbii trio. Ea arată dacă o frază esze adevărată. Un exemplu simplu poate arăta cum funcţionează mai exact. Să luăm fraza Copilul a plecat la şcoală. În trio, locutorul trebuie să adauge o terminaţie specifică verbului. Prin această terminaţie, el poate spune chiar şi dacă a văzut personal copilul. Dar poate exprima şi faptul că deţine această informaţie de la alte persoane. Sau poate spune prin această terminaţie că ştie că minte. Locutorul trebuie să se raporteze la ceea ce spune. Adică trebuie să-i informeze pe ceilalţi asupra veridicităţii afirmaţiei sale. Astfel, el nu poate să ascundă sau să mascheze nimic. Atunci când un vorbitor de trio lasă această terminaţie la o parte, el este catalogat drept mincinos. În Surinam, limba oficială este neerlandeza. Traducerile din neerlandeză în trio pun adesea probleme. Pentru că majoritatea limbilor nu sunt la fel de precise. Ele permit locutorilor să rămână vagi. Iată de ce interpreţii nu sunt întotdeauna atenţionaţi să se implice. Comunicarea cu vorbitorii de trio este dificilă. Poate că frustrativul ar fi un avantaj în alte limbi? În afară de limbajul politic...
Știați?
Macedoneana este limba nativă a aproape 2 milioane de oameni. Aparține grupului de limbi slavice, de sud. Este înrudită mai degrabă cu bulgara. Vorbitorii ambelor limbi pot comunica ușor unii cu alții. Cele două limbi diferă una de alta mai mult în forma scrisă. Întotdeauna au existat multe grupuri etnice diferite în Macedonia. În mod natural, asta a avut urmări și asupra limbii. A fost influențată de numeroase alte limbi. Țări străine, precum Serbia, au influențat în mod special limba macedoneană. Vocabularul acestei limbi conține termeni din rusă, turcă și engleză. O varietate lingvistică ca aceasta nu se întâlnește des. De aceea e dificil pentru această limbă să se impună ca o limbă proprie. Literatura macedoneană a suferit în mod excepțional din această cauză. Macedoneana este acum considerată ca o limbă standard. Este, astfel, o parte importantă a identității macedonene.