Dicționar de expresii

ro La restaurant 1   »   da På restaurant 1

29 [douăzeci şi nouă]

La restaurant 1

La restaurant 1

29 [niogtyve]

På restaurant 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Daneză Joaca Mai mult
Este liberă masa? Er b---e---e-ig-? E_ b_____ l______ E- b-r-e- l-d-g-? ----------------- Er bordet ledigt? 0
Îmi aduceţi vă rog un meniu. M--j------e -- m-nuk-rtet? M_ j__ b___ o_ m__________ M- j-g b-d- o- m-n-k-r-e-? -------------------------- Må jeg bede om menukortet? 0
Ce îmi puteţi recomanda? H--d--a- -- --b-fa--? H___ k__ d_ a________ H-a- k-n d- a-b-f-l-? --------------------- Hvad kan du anbefale? 0
Aş dori o bere. Jeg v----e----ha---en --. J__ v__ g____ h___ e_ ø__ J-g v-l g-r-e h-v- e- ø-. ------------------------- Jeg vil gerne have en øl. 0
Aş dori o apă minerală. J----i- -ern-----e-e--d---k---d. J__ v__ g____ h___ e_ d_________ J-g v-l g-r-e h-v- e- d-n-k-a-d- -------------------------------- Jeg vil gerne have en danskvand. 0
Aş dori un suc de portocale. Jeg v-- -e--- ---e -- a-pel-injui--. J__ v__ g____ h___ e_ a_____________ J-g v-l g-r-e h-v- e- a-p-l-i-j-i-e- ------------------------------------ Jeg vil gerne have en appelsinjuice. 0
Aş dori o cafea. Jeg -il -er-e -a-e --ffe. J__ v__ g____ h___ k_____ J-g v-l g-r-e h-v- k-f-e- ------------------------- Jeg vil gerne have kaffe. 0
Aş dori o cafea cu lapte. J-g---- -er-e -av- k---- med ---k. J__ v__ g____ h___ k____ m__ m____ J-g v-l g-r-e h-v- k-f-e m-d m-l-. ---------------------------------- Jeg vil gerne have kaffe med mælk. 0
Cu zahăr, vă rog. Me--su------t--. M__ s______ t___ M-d s-k-e-, t-k- ---------------- Med sukker, tak. 0
Doresc un ceai. Jeg -il-ge-ne--av----. J__ v__ g____ h___ t__ J-g v-l g-r-e h-v- t-. ---------------------- Jeg vil gerne have te. 0
Doresc un ceai cu lămâie. J-----l g--ne--a-e te-m-d ci-ron. J__ v__ g____ h___ t_ m__ c______ J-g v-l g-r-e h-v- t- m-d c-t-o-. --------------------------------- Jeg vil gerne have te med citron. 0
Doresc un ceai cu lapte. Je--v-l --r-e ---- -- -e- m--k. J__ v__ g____ h___ t_ m__ m____ J-g v-l g-r-e h-v- t- m-d m-l-. ------------------------------- Jeg vil gerne have te med mælk. 0
Aveţi ţigări? Har --ci-are---r? H__ I c__________ H-r I c-g-r-t-e-? ----------------- Har I cigaretter? 0
Aveţi o scrumieră? Har - -t as--bæg-r? H__ I e_ a_________ H-r I e- a-k-b-g-r- ------------------- Har I et askebæger? 0
Aveţi foc? Ha- du il-? H__ d_ i___ H-r d- i-d- ----------- Har du ild? 0
Îmi lipseşte o furculiţă. Jeg ----l-r-en g-f-el. J__ m______ e_ g______ J-g m-n-l-r e- g-f-e-. ---------------------- Jeg mangler en gaffel. 0
Îmi lipseşte un cuţit. Je- --ng--r en --iv. J__ m______ e_ k____ J-g m-n-l-r e- k-i-. -------------------- Jeg mangler en kniv. 0
Îmi lipseşte o lingură. J-g---ngl-r----sk-. J__ m______ e_ s___ J-g m-n-l-r e- s-e- ------------------- Jeg mangler en ske. 0

Gramatica ne împiedică să minţim!

Fiecare limbă are propriile sale caracteristici. Dar unele dintre acestea posedă caracteristici unice în lume. Limba trio este una dintre ele. Trio este o limbă indiană din America de Sud. Peste 2000 de persoane o vorbesc în Brazilia şi Surinam. Particularitatea limbii trio este gramatica. Pentru că îi obligă pe locutori să spună mereu adevărul. Responsabilă de acest lucru este terminaţia aşa-numită frustrativă. Această terminaţie este adăugată verbelor, în cazul limbii trio. Ea arată dacă o frază esze adevărată. Un exemplu simplu poate arăta cum funcţionează mai exact. Să luăm fraza Copilul a plecat la şcoală. În trio, locutorul trebuie să adauge o terminaţie specifică verbului. Prin această terminaţie, el poate spune chiar şi dacă a văzut personal copilul. Dar poate exprima şi faptul că deţine această informaţie de la alte persoane. Sau poate spune prin această terminaţie că ştie că minte. Locutorul trebuie să se raporteze la ceea ce spune. Adică trebuie să-i informeze pe ceilalţi asupra veridicităţii afirmaţiei sale. Astfel, el nu poate să ascundă sau să mascheze nimic. Atunci când un vorbitor de trio lasă această terminaţie la o parte, el este catalogat drept mincinos. În Surinam, limba oficială este neerlandeza. Traducerile din neerlandeză în trio pun adesea probleme. Pentru că majoritatea limbilor nu sunt la fel de precise. Ele permit locutorilor să rămână vagi. Iată de ce interpreţii nu sunt întotdeauna atenţionaţi să se implice. Comunicarea cu vorbitorii de trio este dificilă. Poate că frustrativul ar fi un avantaj în alte limbi? În afară de limbajul politic...
Știați?
Macedoneana este limba nativă a aproape 2 milioane de oameni. Aparține grupului de limbi slavice, de sud. Este înrudită mai degrabă cu bulgara. Vorbitorii ambelor limbi pot comunica ușor unii cu alții. Cele două limbi diferă una de alta mai mult în forma scrisă. Întotdeauna au existat multe grupuri etnice diferite în Macedonia. În mod natural, asta a avut urmări și asupra limbii. A fost influențată de numeroase alte limbi. Țări străine, precum Serbia, au influențat în mod special limba macedoneană. Vocabularul acestei limbi conține termeni din rusă, turcă și engleză. O varietate lingvistică ca aceasta nu se întâlnește des. De aceea e dificil pentru această limbă să se impună ca o limbă proprie. Literatura macedoneană a suferit în mod excepțional din această cauză. Macedoneana este acum considerată ca o limbă standard. Este, astfel, o parte importantă a identității macedonene.