Dicționar de expresii

ro La restaurant 2   »   da På restaurant 2

30 [treizeci]

La restaurant 2

La restaurant 2

30 [tredive]

På restaurant 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Daneză Joaca Mai mult
Un suc de mere, vă rog. En æb-ej--ce-----. E_ æ_________ t___ E- æ-l-j-i-e- t-k- ------------------ En æblejuice, tak. 0
O limonadă, vă rog. E--------nd--t--. E_ s________ t___ E- s-d-v-n-, t-k- ----------------- En sodavand, tak. 0
Un suc de roşii, vă rog. Et----s--o---juic-- -ak. E_ g___ t__________ t___ E- g-a- t-m-t-u-c-, t-k- ------------------------ Et glas tomatjuice, tak. 0
Aş dori un pahar cu vin roşu. Je--v-l ge-n----v- et -l-s-------. J__ v__ g____ h___ e_ g___ r______ J-g v-l g-r-e h-v- e- g-a- r-d-i-. ---------------------------------- Jeg vil gerne have et glas rødvin. 0
Aş dori un pahar cu vin alb. Jeg -i--ge-n- --ve--- -----hvi--i-. J__ v__ g____ h___ e_ g___ h_______ J-g v-l g-r-e h-v- e- g-a- h-i-v-n- ----------------------------------- Jeg vil gerne have et glas hvidvin. 0
Aş dori o sticlă de şampanie. Je----l--er-- ha-e-e---las-e-----p---e. J__ v__ g____ h___ e_ f_____ c_________ J-g v-l g-r-e h-v- e- f-a-k- c-a-p-g-e- --------------------------------------- Jeg vil gerne have en flaske champagne. 0
Îţi place peştele? K-- -- -ide --s-? K__ d_ l___ f____ K-n d- l-d- f-s-? ----------------- Kan du lide fisk? 0
Îţi place carnea de vită? Kan du-li-- ok-ekø-? K__ d_ l___ o_______ K-n d- l-d- o-s-k-d- -------------------- Kan du lide oksekød? 0
Îţi place carnea de porc? K-- ---li-e-sv---k--? K__ d_ l___ s________ K-n d- l-d- s-i-e-ø-? --------------------- Kan du lide svinekød? 0
Aş dori ceva fără carne. J-- vil g-r----a---n-ge-----n-k-d. J__ v__ g____ h___ n____ u___ k___ J-g v-l g-r-e h-v- n-g-t u-e- k-d- ---------------------------------- Jeg vil gerne have noget uden kød. 0
Aş dori un platou de legume. J-g-vi- g-rn- -av- ---t-l----e---r--t---er. J__ v__ g____ h___ e_ t________ g__________ J-g v-l g-r-e h-v- e- t-l-e-k-n g-ø-t-a-e-. ------------------------------------------- Jeg vil gerne have en tallerken grøntsager. 0
Aş dori ceva ce nu durează mult. J-- vi- gerne hav- n-get, --r --k------r--å--ang -i-. J__ v__ g____ h___ n_____ d__ i___ t____ s_ l___ t___ J-g v-l g-r-e h-v- n-g-t- d-r i-k- t-g-r s- l-n- t-d- ----------------------------------------------------- Jeg vil gerne have noget, der ikke tager så lang tid. 0
Doriţi cu orez? V-l-d-------ris-ti-? V__ d_ h___ r__ t___ V-l d- h-v- r-s t-l- -------------------- Vil du have ris til? 0
Doriţi cu paste? V-- -u --ve spaghe-t---il? V__ d_ h___ s________ t___ V-l d- h-v- s-a-h-t-i t-l- -------------------------- Vil du have spaghetti til? 0
Doriţi cu cartofi? Vi--d------ -a--ofle- t-l? V__ d_ h___ k________ t___ V-l d- h-v- k-r-o-l-r t-l- -------------------------- Vil du have kartofler til? 0
Asta nu-mi place. J----yn---i--e -----ma--r godt. J__ s____ i___ d__ s_____ g____ J-g s-n-s i-k- d-t s-a-e- g-d-. ------------------------------- Jeg synes ikke det smager godt. 0
Mâncarea este rece. M-den er -old. M____ e_ k____ M-d-n e- k-l-. -------------- Maden er kold. 0
Nu asta am comandat. D------ --g---k- ----il-. D__ h__ j__ i___ b_______ D-t h-r j-g i-k- b-s-i-t- ------------------------- Det har jeg ikke bestilt. 0

Limbă şi publicitate

Publicitatea reprezintă o formă particulată de comunicare. Ea vrea să stabilească contactul între producători şi clienţi. Ca orice mijloc de comunicare, ea are o lungă istorie. Încă din Antichitate, exista publicitate pentru oamenii politici şi pentru taverne. Limbajul publicitar foloseşte elemente specifice retoricii. Pentru că acesta are un scop, este aşadar o comunicare planificată. Şi vizează atragerea atenţiei noastre, suscitarea interesului. Dar mai întâi de toate, vizează să stârnească dorinţa de a obţine şi de a cumpăra produsul. Iată de ce limbajul publicitar este foarte simplu, în majoritatea cazurilor. Sunt folosite doar câteva cuvinte şi sloganuri simple. Astfel, în memoria noastră trebuie să se imprime uşor conţinutul mesajului. Anumite tipuri de cuvinte, cum sunt adjectivele sau superlativele, sunt foarte frecvente. Ele descriu produsul într-o manieră avantajoasă. Limbajul publicitar este, de cele mai multe ori, pozitiv. Ceea ce este interesant este faptul că acest limbaj este întotdeauna influenţat de cultură. Adică, limbajul publicitar ne spune foarte multe despre societatăţi. În numeroase ţări, cuvinte precum ‘frumuseţe’ şi ‘tinereţe’ sunt dominante. Cuvintele ‘viitor’ şi ‘siguranţă’ sunt şi ele foarte frecvente. Engleza este populară mai ales în societăţile occidentale. Engleza are o imagine modernă şi occidentală. De aceea, se potriveşte bine produselor tehnice. Termenii proveniţi din limbile romanice reprezintă plăcerea şi pasiunea. Sunt folosiţi în mod voluntar pentru alimente şi cosmetice. Folosirea dialectului serveşte la sublinierea valorilor, cum sunt pământul natal şi tradiţia. Numele produselor sunt adesea neologisme, cuvinte nou inventate. De cele mai multe ori, ele nu au o semnificaţie, ci doar o sonoritate agreabilă. Dar anumite nume de produse pot face carieră! Numele unui aspirator a devenit chiar verb: to hoover !
Știați?
Olandeza este membră a grupului de limbi vest-germanice. Aceasta înseamnă că limba este înrudită cu germana și engleza. Olandeza este limba nativă a aproape 25 de milioane de oameni. Majoritatea acestor oameni trăiesc în Olanda și Belgia. Olandeza este vorbită în Indonezia și Suriname. Aceasta se datorează faptului că Olanda a fost o putere colonială. Ca rezultat, olandeza formează baza pentru mai multe limbi creole. Chiar și afrikaans, vorbită în Africa de Sud, își are originea în olandeză. Este cea mai tânără verigă din lanțul limbilor germanice. Olandeza este distinctivă și prin faptul că conține foarte multe cuvinte din alte limbi. În trecut, franceza a avut o foarte mare influență asupra limbii. Cuvintele germane au fost adoptate cu ușurință. Și foarte mulți termeni englezi și-au făcut loc, în ultimele secole. Din cauza aceasta, unii se tem că olandeza va dispărea complet în viitor.