Dicționar de expresii

ro La restaurant 2   »   uk В ресторані 2

30 [treizeci]

La restaurant 2

La restaurant 2

30 [тридцять]

30 [trydtsyatʹ]

В ресторані 2

[V restorani 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Un suc de mere, vă rog. Яб-уч--й-с--- бу-ь----к-. Я_______ с___ б__________ Я-л-ч-и- с-к- б-д---а-к-. ------------------------- Яблучний сік, будь-ласка. 0
Ya-lu-------si-- bu-ʹ-l--ka. Y_________ s___ b__________ Y-b-u-h-y-̆ s-k- b-d---a-k-. ---------------------------- Yabluchnyy̆ sik, budʹ-laska.
O limonadă, vă rog. Лимо-а-, б-д--л----. Л_______ б__________ Л-м-н-д- б-д---а-к-. -------------------- Лимонад, будь-ласка. 0
Ly----d- b--ʹ--a---. L_______ b__________ L-m-n-d- b-d---a-k-. -------------------- Lymonad, budʹ-laska.
Un suc de roşii, vă rog. Т-мат-ий-с--- -удь---ска. Т_______ с___ б__________ Т-м-т-и- с-к- б-д---а-к-. ------------------------- Томатний сік, будь-ласка. 0
To---n--̆--i-- b-d----s-a. T_______ s___ b__________ T-m-t-y-̆ s-k- b-d---a-k-. -------------------------- Tomatnyy̆ sik, budʹ-laska.
Aş dori un pahar cu vin roşu. Я---в-п---/ --п-л- к-л-х-ч-рвоного---н-. Я б в____ / в_____ к____ ч________ в____ Я б в-п-в / в-п-л- к-л-х ч-р-о-о-о в-н-. ---------------------------------------- Я б випив / випила келих червоного вина. 0
YA----y-yv-/ -yp-l--k-l--h----rvono-o v---. Y_ b v____ / v_____ k_____ c_________ v____ Y- b v-p-v / v-p-l- k-l-k- c-e-v-n-h- v-n-. ------------------------------------------- YA b vypyv / vypyla kelykh chervonoho vyna.
Aş dori un pahar cu vin alb. Я б -ипи- - в-пи----ел-х-б-л-г- вин-. Я б в____ / в_____ к____ б_____ в____ Я б в-п-в / в-п-л- к-л-х б-л-г- в-н-. ------------------------------------- Я б випив / випила келих білого вина. 0
YA b-v-py- - v-p--a--el--h b---h----n-. Y_ b v____ / v_____ k_____ b_____ v____ Y- b v-p-v / v-p-l- k-l-k- b-l-h- v-n-. --------------------------------------- YA b vypyv / vypyla kelykh biloho vyna.
Aş dori o sticlă de şampanie. М-н-,-б-д--л-ска, пля--у --м-анськ-го. М____ б__________ п_____ ш____________ М-н-, б-д---а-к-, п-я-к- ш-м-а-с-к-г-. -------------------------------------- Мені, будь-ласка, пляшку шампанського. 0
M-----b-dʹ----ka---ly-shku-sham-----k-h-. M____ b__________ p_______ s_____________ M-n-, b-d---a-k-, p-y-s-k- s-a-p-n-ʹ-o-o- ----------------------------------------- Meni, budʹ-laska, plyashku shampansʹkoho.
Îţi place peştele? Ти люб-ш--ибу? Т_ л____ р____ Т- л-б-ш р-б-? -------------- Ти любиш рибу? 0
T- ly-b--h r-b-? T_ l______ r____ T- l-u-y-h r-b-? ---------------- Ty lyubysh rybu?
Îţi place carnea de vită? Т--л-б-ш---о---и--? Т_ л____ я_________ Т- л-б-ш я-о-и-и-у- ------------------- Ти любиш яловичину? 0
T- -yub-s---a---y-h---? T_ l______ y___________ T- l-u-y-h y-l-v-c-y-u- ----------------------- Ty lyubysh yalovychynu?
Îţi place carnea de porc? Ти л---- свинин-? Т_ л____ с_______ Т- л-б-ш с-и-и-у- ----------------- Ти любиш свинину? 0
Ty l---y---svyny--? T_ l______ s_______ T- l-u-y-h s-y-y-u- ------------------- Ty lyubysh svynynu?
Aş dori ceva fără carne. Я--отів -- /-х-ті---б-щ-сь -ез-м-я--. Я х____ б_ / х_____ б щ___ б__ м_____ Я х-т-в б- / х-т-л- б щ-с- б-з м-я-а- ------------------------------------- Я хотів би / хотіла б щось без м’яса. 0
YA k-ot-v-b- - -h-t--a-b --ch-sʹ -ez m-y--a. Y_ k_____ b_ / k______ b s______ b__ m______ Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b s-c-o-ʹ b-z m-y-s-. -------------------------------------------- YA khotiv by / khotila b shchosʹ bez m'yasa.
Aş dori un platou de legume. Я--от-в -- /-хо---а-б----ч----с--ав-. Я х____ б_ / х_____ б о______ с______ Я х-т-в б- / х-т-л- б о-о-е-у с-р-в-. ------------------------------------- Я хотів би / хотіла б овочеву страву. 0
Y---hotiv by-/----t-la-b-ovoc---- -t-a-u. Y_ k_____ b_ / k______ b o_______ s______ Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b o-o-h-v- s-r-v-. ----------------------------------------- YA khotiv by / khotila b ovochevu stravu.
Aş dori ceva ce nu durează mult. Я--о-у -ос-, ---що--е--ре-а-дов---чек--и. Я х___ щ____ н_ щ_ н_ т____ д____ ч______ Я х-ч- щ-с-, н- щ- н- т-е-а д-в-о ч-к-т-. ----------------------------------------- Я хочу щось, на що не треба довго чекати. 0
YA--h--h----ch----------cho----t-eb-----ho--heka-y. Y_ k_____ s_______ n_ s____ n_ t____ d____ c_______ Y- k-o-h- s-c-o-ʹ- n- s-c-o n- t-e-a d-v-o c-e-a-y- --------------------------------------------------- YA khochu shchosʹ, na shcho ne treba dovho chekaty.
Doriţi cu orez? В---о---- ц--- рисом? В_ х_____ ц_ з р_____ В- х-ч-т- ц- з р-с-м- --------------------- Ви хочете це з рисом? 0
V- k-----te---e---r----? V_ k_______ t__ z r_____ V- k-o-h-t- t-e z r-s-m- ------------------------ Vy khochete tse z rysom?
Doriţi cu paste? Ви ---е-е ц--з-м-кар-н-м-? В_ х_____ ц_ з м__________ В- х-ч-т- ц- з м-к-р-н-м-? -------------------------- Ви хочете це з макаронами? 0
Vy kho--e---tse-z-m-----nam-? V_ k_______ t__ z m__________ V- k-o-h-t- t-e z m-k-r-n-m-? ----------------------------- Vy khochete tse z makaronamy?
Doriţi cu cartofi? Ви хо-е-е-це-з ка----л-ю? В_ х_____ ц_ з к_________ В- х-ч-т- ц- з к-р-о-л-ю- ------------------------- Ви хочете це з картоплею? 0
V- k---het---se-z-k-rt-ple--? V_ k_______ t__ z k__________ V- k-o-h-t- t-e z k-r-o-l-y-? ----------------------------- Vy khochete tse z kartopleyu?
Asta nu-mi place. Це --н------м----. Ц_ м___ н_ с______ Ц- м-н- н- с-а-у-. ------------------ Це мені не смакує. 0
T-- meni -e-smak-ye. T__ m___ n_ s_______ T-e m-n- n- s-a-u-e- -------------------- Tse meni ne smakuye.
Mâncarea este rece. Їжа--о-о---. Ї__ х_______ Ї-а х-л-д-а- ------------ Їжа холодна. 0
I---a-k-olodna. Ï___ k________ I-z-a k-o-o-n-. --------------- Ïzha kholodna.
Nu asta am comandat. Я ць-го-не--а-о--яв-- зам-в-яла. Я ц____ н_ з_______ / з_________ Я ц-о-о н- з-м-в-я- / з-м-в-я-а- -------------------------------- Я цього не замовляв / замовляла. 0
Y---s---o-ne --m--ly-- /--amo--yal-. Y_ t_____ n_ z________ / z__________ Y- t-ʹ-h- n- z-m-v-y-v / z-m-v-y-l-. ------------------------------------ YA tsʹoho ne zamovlyav / zamovlyala.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Ucraineană (1-100) MP3 Ucraineană (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă şi publicitate

Publicitatea reprezintă o formă particulată de comunicare. Ea vrea să stabilească contactul între producători şi clienţi. Ca orice mijloc de comunicare, ea are o lungă istorie. Încă din Antichitate, exista publicitate pentru oamenii politici şi pentru taverne. Limbajul publicitar foloseşte elemente specifice retoricii. Pentru că acesta are un scop, este aşadar o comunicare planificată. Şi vizează atragerea atenţiei noastre, suscitarea interesului. Dar mai întâi de toate, vizează să stârnească dorinţa de a obţine şi de a cumpăra produsul. Iată de ce limbajul publicitar este foarte simplu, în majoritatea cazurilor. Sunt folosite doar câteva cuvinte şi sloganuri simple. Astfel, în memoria noastră trebuie să se imprime uşor conţinutul mesajului. Anumite tipuri de cuvinte, cum sunt adjectivele sau superlativele, sunt foarte frecvente. Ele descriu produsul într-o manieră avantajoasă. Limbajul publicitar este, de cele mai multe ori, pozitiv. Ceea ce este interesant este faptul că acest limbaj este întotdeauna influenţat de cultură. Adică, limbajul publicitar ne spune foarte multe despre societatăţi. În numeroase ţări, cuvinte precum ‘frumuseţe’ şi ‘tinereţe’ sunt dominante. Cuvintele ‘viitor’ şi ‘siguranţă’ sunt şi ele foarte frecvente. Engleza este populară mai ales în societăţile occidentale. Engleza are o imagine modernă şi occidentală. De aceea, se potriveşte bine produselor tehnice. Termenii proveniţi din limbile romanice reprezintă plăcerea şi pasiunea. Sunt folosiţi în mod voluntar pentru alimente şi cosmetice. Folosirea dialectului serveşte la sublinierea valorilor, cum sunt pământul natal şi tradiţia. Numele produselor sunt adesea neologisme, cuvinte nou inventate. De cele mai multe ori, ele nu au o semnificaţie, ci doar o sonoritate agreabilă. Dar anumite nume de produse pot face carieră! Numele unui aspirator a devenit chiar verb: to hoover !
Știați?
Olandeza este membră a grupului de limbi vest-germanice. Aceasta înseamnă că limba este înrudită cu germana și engleza. Olandeza este limba nativă a aproape 25 de milioane de oameni. Majoritatea acestor oameni trăiesc în Olanda și Belgia. Olandeza este vorbită în Indonezia și Suriname. Aceasta se datorează faptului că Olanda a fost o putere colonială. Ca rezultat, olandeza formează baza pentru mai multe limbi creole. Chiar și afrikaans, vorbită în Africa de Sud, își are originea în olandeză. Este cea mai tânără verigă din lanțul limbilor germanice. Olandeza este distinctivă și prin faptul că conține foarte multe cuvinte din alte limbi. În trecut, franceza a avut o foarte mare influență asupra limbii. Cuvintele germane au fost adoptate cu ușurință. Și foarte mulți termeni englezi și-au făcut loc, în ultimele secole. Din cauza aceasta, unii se tem că olandeza va dispărea complet în viitor.