Dicționar de expresii

ro La restaurant 2   »   uk В ресторані 2

30 [treizeci]

La restaurant 2

La restaurant 2

30 [тридцять]

30 [trydtsyatʹ]

В ресторані 2

[V restorani 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Un suc de mere, vă rog. Яб--чн-- с-----уд---аск-. Я------- с--- б---------- Я-л-ч-и- с-к- б-д---а-к-. ------------------------- Яблучний сік, будь-ласка. 0
Y-bl------̆-sik,---d-----ka. Y---------- s--- b---------- Y-b-u-h-y-̆ s-k- b-d---a-k-. ---------------------------- Yabluchnyy̆ sik, budʹ-laska.
O limonadă, vă rog. Л--о-а-- -удь---с--. Л------- б---------- Л-м-н-д- б-д---а-к-. -------------------- Лимонад, будь-ласка. 0
L----a---bu-ʹ----ka. L------- b---------- L-m-n-d- b-d---a-k-. -------------------- Lymonad, budʹ-laska.
Un suc de roşii, vă rog. Т-м--ний-с-к- -удь-ласка. Т------- с--- б---------- Т-м-т-и- с-к- б-д---а-к-. ------------------------- Томатний сік, будь-ласка. 0
Tomat---̆ -i-, b--ʹ-l-s-a. T-------- s--- b---------- T-m-t-y-̆ s-k- b-d---a-k-. -------------------------- Tomatnyy̆ sik, budʹ-laska.
Aş dori un pahar cu vin roşu. Я-- ----в /-вип-ла -е-их--ер-он-----ина. Я б в---- / в----- к---- ч-------- в---- Я б в-п-в / в-п-л- к-л-х ч-р-о-о-о в-н-. ---------------------------------------- Я б випив / випила келих червоного вина. 0
YA----ypyv-/----y-- --lykh ----vonoh----na. Y- b v---- / v----- k----- c--------- v---- Y- b v-p-v / v-p-l- k-l-k- c-e-v-n-h- v-n-. ------------------------------------------- YA b vypyv / vypyla kelykh chervonoho vyna.
Aş dori un pahar cu vin alb. Я-б-в--ив /-ви-и-- кел----іл--о -и--. Я б в---- / в----- к---- б----- в---- Я б в-п-в / в-п-л- к-л-х б-л-г- в-н-. ------------------------------------- Я б випив / випила келих білого вина. 0
YA b v--yv---v----- -e---- b-l--o--yna. Y- b v---- / v----- k----- b----- v---- Y- b v-p-v / v-p-l- k-l-k- b-l-h- v-n-. --------------------------------------- YA b vypyv / vypyla kelykh biloho vyna.
Aş dori o sticlă de şampanie. Ме-і--будь-ласк----ля-к- --м--нс-----. М---- б---------- п----- ш------------ М-н-, б-д---а-к-, п-я-к- ш-м-а-с-к-г-. -------------------------------------- Мені, будь-ласка, пляшку шампанського. 0
Me-i---u---l--k----l--s--u-s---p--s---h-. M---- b---------- p------- s------------- M-n-, b-d---a-k-, p-y-s-k- s-a-p-n-ʹ-o-o- ----------------------------------------- Meni, budʹ-laska, plyashku shampansʹkoho.
Îţi place peştele? Ти л--иш-ри--? Т- л---- р---- Т- л-б-ш р-б-? -------------- Ти любиш рибу? 0
T--l-u-ysh rybu? T- l------ r---- T- l-u-y-h r-b-? ---------------- Ty lyubysh rybu?
Îţi place carnea de vită? Т- --б----лов-чину? Т- л---- я--------- Т- л-б-ш я-о-и-и-у- ------------------- Ти любиш яловичину? 0
Ty l-u-y---y---vyc-y-u? T- l------ y----------- T- l-u-y-h y-l-v-c-y-u- ----------------------- Ty lyubysh yalovychynu?
Îţi place carnea de porc? Т----би- --инин-? Т- л---- с------- Т- л-б-ш с-и-и-у- ----------------- Ти любиш свинину? 0
Ty --ub-sh sv--y-u? T- l------ s------- T- l-u-y-h s-y-y-u- ------------------- Ty lyubysh svynynu?
Aş dori ceva fără carne. Я-х---- би / хо--ла б-щ-сь бе------а. Я х---- б- / х----- б щ--- б-- м----- Я х-т-в б- / х-т-л- б щ-с- б-з м-я-а- ------------------------------------- Я хотів би / хотіла б щось без м’яса. 0
YA -h-t-- -y-/ kho-i-a b-s--h--ʹ--ez m'y-s-. Y- k----- b- / k------ b s------ b-- m------ Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b s-c-o-ʹ b-z m-y-s-. -------------------------------------------- YA khotiv by / khotila b shchosʹ bez m'yasa.
Aş dori un platou de legume. Я ----- -- / -о--л- б--в---ву-страву. Я х---- б- / х----- б о------ с------ Я х-т-в б- / х-т-л- б о-о-е-у с-р-в-. ------------------------------------- Я хотів би / хотіла б овочеву страву. 0
YA k-o-iv -y /-kh-t-l- b o-o-he-u-s-r-v-. Y- k----- b- / k------ b o------- s------ Y- k-o-i- b- / k-o-i-a b o-o-h-v- s-r-v-. ----------------------------------------- YA khotiv by / khotila b ovochevu stravu.
Aş dori ceva ce nu durează mult. Я-хоч- щось--н- щ-----т-е-а дов-о--е---и. Я х--- щ---- н- щ- н- т---- д---- ч------ Я х-ч- щ-с-, н- щ- н- т-е-а д-в-о ч-к-т-. ----------------------------------------- Я хочу щось, на що не треба довго чекати. 0
Y--k-oc---s---o--,-n- -h-ho n--tre---do--- c-e-at-. Y- k----- s------- n- s---- n- t---- d---- c------- Y- k-o-h- s-c-o-ʹ- n- s-c-o n- t-e-a d-v-o c-e-a-y- --------------------------------------------------- YA khochu shchosʹ, na shcho ne treba dovho chekaty.
Doriţi cu orez? В- -----е ц--з -и--м? В- х----- ц- з р----- В- х-ч-т- ц- з р-с-м- --------------------- Ви хочете це з рисом? 0
Vy -hoch-----s- --rys-m? V- k------- t-- z r----- V- k-o-h-t- t-e z r-s-m- ------------------------ Vy khochete tse z rysom?
Doriţi cu paste? Ви-х----- -е з --ка---ами? В- х----- ц- з м---------- В- х-ч-т- ц- з м-к-р-н-м-? -------------------------- Ви хочете це з макаронами? 0
Vy-----he-- t-e - m--a--nam-? V- k------- t-- z m---------- V- k-o-h-t- t-e z m-k-r-n-m-? ----------------------------- Vy khochete tse z makaronamy?
Doriţi cu cartofi? Ви-хо--------- ка-то--ею? В- х----- ц- з к--------- В- х-ч-т- ц- з к-р-о-л-ю- ------------------------- Ви хочете це з картоплею? 0
Vy-----hete-tse-z--a-t---eyu? V- k------- t-- z k---------- V- k-o-h-t- t-e z k-r-o-l-y-? ----------------------------- Vy khochete tse z kartopleyu?
Asta nu-mi place. Ц- м-----е-с-а-ує. Ц- м--- н- с------ Ц- м-н- н- с-а-у-. ------------------ Це мені не смакує. 0
T-e-m--i--e sm-k--e. T-- m--- n- s------- T-e m-n- n- s-a-u-e- -------------------- Tse meni ne smakuye.
Mâncarea este rece. Ї-------дна. Ї-- х------- Ї-а х-л-д-а- ------------ Їжа холодна. 0
Ïz-- kh-lo-na. I---- k-------- I-z-a k-o-o-n-. --------------- Ïzha kholodna.
Nu asta am comandat. Я -------е -------в-- за--в----. Я ц---- н- з------- / з--------- Я ц-о-о н- з-м-в-я- / з-м-в-я-а- -------------------------------- Я цього не замовляв / замовляла. 0
YA----oh- -- z-----y-v-- --mo---a--. Y- t----- n- z-------- / z---------- Y- t-ʹ-h- n- z-m-v-y-v / z-m-v-y-l-. ------------------------------------ YA tsʹoho ne zamovlyav / zamovlyala.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă şi publicitate

Publicitatea reprezintă o formă particulată de comunicare. Ea vrea să stabilească contactul între producători şi clienţi. Ca orice mijloc de comunicare, ea are o lungă istorie. Încă din Antichitate, exista publicitate pentru oamenii politici şi pentru taverne. Limbajul publicitar foloseşte elemente specifice retoricii. Pentru că acesta are un scop, este aşadar o comunicare planificată. Şi vizează atragerea atenţiei noastre, suscitarea interesului. Dar mai întâi de toate, vizează să stârnească dorinţa de a obţine şi de a cumpăra produsul. Iată de ce limbajul publicitar este foarte simplu, în majoritatea cazurilor. Sunt folosite doar câteva cuvinte şi sloganuri simple. Astfel, în memoria noastră trebuie să se imprime uşor conţinutul mesajului. Anumite tipuri de cuvinte, cum sunt adjectivele sau superlativele, sunt foarte frecvente. Ele descriu produsul într-o manieră avantajoasă. Limbajul publicitar este, de cele mai multe ori, pozitiv. Ceea ce este interesant este faptul că acest limbaj este întotdeauna influenţat de cultură. Adică, limbajul publicitar ne spune foarte multe despre societatăţi. În numeroase ţări, cuvinte precum ‘frumuseţe’ şi ‘tinereţe’ sunt dominante. Cuvintele ‘viitor’ şi ‘siguranţă’ sunt şi ele foarte frecvente. Engleza este populară mai ales în societăţile occidentale. Engleza are o imagine modernă şi occidentală. De aceea, se potriveşte bine produselor tehnice. Termenii proveniţi din limbile romanice reprezintă plăcerea şi pasiunea. Sunt folosiţi în mod voluntar pentru alimente şi cosmetice. Folosirea dialectului serveşte la sublinierea valorilor, cum sunt pământul natal şi tradiţia. Numele produselor sunt adesea neologisme, cuvinte nou inventate. De cele mai multe ori, ele nu au o semnificaţie, ci doar o sonoritate agreabilă. Dar anumite nume de produse pot face carieră! Numele unui aspirator a devenit chiar verb: to hoover !
Știați?
Olandeza este membră a grupului de limbi vest-germanice. Aceasta înseamnă că limba este înrudită cu germana și engleza. Olandeza este limba nativă a aproape 25 de milioane de oameni. Majoritatea acestor oameni trăiesc în Olanda și Belgia. Olandeza este vorbită în Indonezia și Suriname. Aceasta se datorează faptului că Olanda a fost o putere colonială. Ca rezultat, olandeza formează baza pentru mai multe limbi creole. Chiar și afrikaans, vorbită în Africa de Sud, își are originea în olandeză. Este cea mai tânără verigă din lanțul limbilor germanice. Olandeza este distinctivă și prin faptul că conține foarte multe cuvinte din alte limbi. În trecut, franceza a avut o foarte mare influență asupra limbii. Cuvintele germane au fost adoptate cu ușurință. Și foarte mulți termeni englezi și-au făcut loc, în ultimele secole. Din cauza aceasta, unii se tem că olandeza va dispărea complet în viitor.