Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   eo En la restoracio 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [tridek unu]

En la restoracio 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Mi ŝat-s -ntaŭ-an---o-. M- ŝ---- a------------- M- ŝ-t-s a-t-ŭ-a-ĝ-ĵ-n- ----------------------- Mi ŝatus antaŭmanĝaĵon. 0
Doresc o salată. M--ŝat---s--aton. M- ŝ---- s------- M- ŝ-t-s s-l-t-n- ----------------- Mi ŝatus salaton. 0
Doresc o supă. M- --t-- -up--. M- ŝ---- s----- M- ŝ-t-s s-p-n- --------------- Mi ŝatus supon. 0
Doresc un desert. M----tu- desert--. M- ŝ---- d-------- M- ŝ-t-s d-s-r-o-. ------------------ Mi ŝatus deserton. 0
Doresc o îngheţată cu frişcă. M----t-s g-a-i-ĵo---u---i--ta--r--o. M- ŝ---- g-------- k-- v----- k----- M- ŝ-t-s g-a-i-ĵ-n k-n v-p-t- k-e-o- ------------------------------------ Mi ŝatus glaciaĵon kun vipita kremo. 0
Doresc fructe sau brânză. M- ŝ--u--fr-kto- aŭ------ĝo-. M- ŝ---- f------ a- f-------- M- ŝ-t-s f-u-t-n a- f-o-a-o-. ----------------------------- Mi ŝatus frukton aŭ fromaĝon. 0
Vrem să luăm micul dejun. N- -atu------n-an--. N- ŝ---- m---------- N- ŝ-t-s m-t-n-a-ĝ-. -------------------- Ni ŝatus matenmanĝi. 0
Vrem să mâncăm prânzul. Ni -a-u- -a-m-n-i. N- ŝ---- t-------- N- ŝ-t-s t-g-a-ĝ-. ------------------ Ni ŝatus tagmanĝi. 0
Vrem să cinăm. Ni-ŝat-- ves-er-a-ĝ-. N- ŝ---- v----------- N- ŝ-t-s v-s-e-m-n-i- --------------------- Ni ŝatus vespermanĝi. 0
Ce doriţi la micul dejun? K-on v- --tus-p-r-la----enma---? K--- v- ŝ---- p-- l- m---------- K-o- v- ŝ-t-s p-r l- m-t-n-a-ĝ-? -------------------------------- Kion vi ŝatus por la matenmanĝo? 0
Chiflă cu gem şi miere? Ĉ--bu-k----k-n k-n-i--ĵ- k-- mie-o? Ĉ- b------ k-- k-------- k-- m----- Ĉ- b-l-o-n k-n k-n-i-a-o k-j m-e-o- ----------------------------------- Ĉu bulkojn kun konfitaĵo kaj mielo? 0
Pâine prăjită cu salam şi brânză? Ĉu--o-tpano- k-n ko--aso kaj -ro-a-o? Ĉ- r-------- k-- k------ k-- f------- Ĉ- r-s-p-n-n k-n k-l-a-o k-j f-o-a-o- ------------------------------------- Ĉu rostpanon kun kolbaso kaj fromaĝo? 0
Un ou fiert? Ĉu-----g-t---o---? Ĉ- b-------- o---- Ĉ- b-l-g-t-n o-o-? ------------------ Ĉu boligitan ovon? 0
Un ochi? Ĉ- --atf-i--t-n-o--n? Ĉ- p----------- o---- Ĉ- p-a-f-i-i-a- o-o-? --------------------- Ĉu platfrititan ovon? 0
O omletă? Ĉ------ton? Ĉ- o------- Ĉ- o-l-t-n- ----------- Ĉu omleton? 0
Vă rog încă un iaurt. Unu--l--n-j----t-n, -i peta-. U-- p---- j-------- m- p----- U-u p-i-n j-g-r-o-, m- p-t-s- ----------------------------- Unu plian jogurton, mi petas. 0
Vă rog încă sare şi piper. P-- -a-s-lo--aj pipr-, m- --t-s. P-- d- s--- k-- p----- m- p----- P-i d- s-l- k-j p-p-o- m- p-t-s- -------------------------------- Pli da salo kaj pipro, mi petas. 0
Vă rog un pahar cu apă. U-u---ia- g---on -a a-vo,--i -e---. U-- p---- g----- d- a---- m- p----- U-u p-i-n g-a-o- d- a-v-, m- p-t-s- ----------------------------------- Unu plian glason da akvo, mi petas. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!