Dicționar de expresii

ro La restaurant 3   »   fi Ravintolassa 3

31 [treizeci şi unu]

La restaurant 3

La restaurant 3

31 [kolmekymmentäyksi]

Ravintolassa 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Finlandeză Joaca Mai mult
Doresc un aperitiv. Halu---in--lkur-u-n. H________ a_________ H-l-a-s-n a-k-r-u-n- -------------------- Haluaisin alkuruuan. 0
Doresc o salată. H-l--i------la-ti-. H________ s________ H-l-a-s-n s-l-a-i-. ------------------- Haluaisin salaatin. 0
Doresc o supă. Ha--ai-------to-. H________ k______ H-l-a-s-n k-i-o-. ----------------- Haluaisin keiton. 0
Doresc un desert. Halu-i-in -ä-k--uua-. H________ j__________ H-l-a-s-n j-l-i-u-a-. --------------------- Haluaisin jälkiruuan. 0
Doresc o îngheţată cu frişcă. H-l-ai-in -äät-löä -e-mavaahdoll-. H________ j_______ k______________ H-l-a-s-n j-ä-e-ö- k-r-a-a-h-o-l-. ---------------------------------- Haluaisin jäätelöä kermavaahdolla. 0
Doresc fructe sau brânză. Haluaisi- -ed------ta--j-us-oa. H________ h_______ t__ j_______ H-l-a-s-n h-d-l-i- t-i j-u-t-a- ------------------------------- Haluaisin hedelmiä tai juustoa. 0
Vrem să luăm micul dejun. H-l--isimme --öd----m--is--. H__________ s____ a_________ H-l-a-s-m-e s-ö-ä a-m-a-s-n- ---------------------------- Haluaisimme syödä aamiaisen. 0
Vrem să mâncăm prânzul. H-lu-isimme-syödä pä-----i-en. H__________ s____ p___________ H-l-a-s-m-e s-ö-ä p-i-ä-l-s-n- ------------------------------ Haluaisimme syödä päivällisen. 0
Vrem să cinăm. H-lu---imme syödä-il--lli--n. H__________ s____ i__________ H-l-a-s-m-e s-ö-ä i-l-l-i-e-. ----------------------------- Haluaisimme syödä illallisen. 0
Ce doriţi la micul dejun? Mitä halu----t---s--dä-a---ais--si? M___ h__________ s____ a___________ M-t- h-l-a-s-t-e s-ö-ä a-m-a-s-k-i- ----------------------------------- Mitä haluaisitte syödä aamiaiseksi? 0
Chiflă cu gem şi miere? S-m----ä -il---la ja-h--aj--la? S_______ h_______ j_ h_________ S-m-y-ä- h-l-o-l- j- h-n-j-l-a- ------------------------------- Sämpylää hillolla ja hunajalla? 0
Pâine prăjită cu salam şi brânză? Pa--t-----ä----k---a--- -- j-ust----? P___________ m_________ j_ j_________ P-a-t-l-i-ä- m-k-a-a-l- j- j-u-t-l-a- ------------------------------------- Paahtoleipää makkaralla ja juustolla? 0
Un ou fiert? K----t-- k-nan-u-a-? K_______ k__________ K-i-e-y- k-n-n-u-a-? -------------------- Keitetyn kananmunan? 0
Un ochi? Pa-st-t----ana-muna-? P________ k__________ P-i-t-t-n k-n-n-u-a-? --------------------- Paistetun kananmunan? 0
O omletă? M-na--aan? M_________ M-n-k-a-n- ---------- Munakkaan? 0
Vă rog încă un iaurt. Hal-aisi--vi--ä-y--e--j-gur---- kii---. H________ v____ y____ j________ k______ H-l-a-s-n v-e-ä y-d-n j-g-r-i-, k-i-o-. --------------------------------------- Haluaisin vielä yhden jugurtin, kiitos. 0
Vă rog încă sare şi piper. Ha-uai--n v-e-ä s-o--- j-----p---a- kii-o-. H________ v____ s_____ j_ p________ k______ H-l-a-s-n v-e-ä s-o-a- j- p-p-u-i-, k-i-o-. ------------------------------------------- Haluaisin vielä suolaa ja pippuria, kiitos. 0
Vă rog un pahar cu apă. Ha-u-is-n v--lä la-in ve-tä, --i--s. H________ v____ l____ v_____ k______ H-l-a-s-n v-e-ä l-s-n v-t-ä- k-i-o-. ------------------------------------ Haluaisin vielä lasin vettä, kiitos. 0

Putem învăţa să vorbim cu succes!

Este relativ simplu să vorbim. Însă, este mai dificil să vorbim cu succes. De fapt, cum spunem ceva este mai important decât ceea ce spunem. Acest lucru a fost arătat de numeroase studii. Auditorii sunt atenţi în mod inconştienţi la anumite caracteristici ale locutorilor. Putem să influenţăm buna recepţionare a discursului nostru. Trebuie doar să fim atenţi la modul în care vorbim. Acest lucru se aplică şi la limbajul corpului. Trebuie să fie autentic şi să corespundă personalităţii noastre. Vocea joacă şi ea un rol important pentru că este mereu evaluată. La bărbaţi, de exemplu, o voce gravă este avantajoasă. Ea face ca locutorul să pară încrezător şi competent. În schimb, o variaţie a vocii nu are efect. Foarte importantă este şi viteza cu care vorbim. Succesul conversaţiilor a fost analizat în diferite experienţe. A vorbi cu succes înseamnă a-i convinge pe ceilalţi. Dacă dorim să convingem pe cineva, nu trebuie să vorbim prea repede. În caz contrar, dăm impresia că nu suntem sinceri. Dar nici a vorbi prea lent nu este favorabil. Persoanele care vorbesc foarte lent dau impresia că sunt mai puţin inteligente. Cel mai bine este să vorbim cu o viteză medie. Viteza ideală este de 3,5 cuvinte pe secundă. Pauzele sunt şi ele foarte importante atunci când vorbim. Acestea fac ca limba noastră să pară naturală şi credibilă. Prin urmare, auditorii au mai mare încredere. Patru sau cinci pauze pe minut sunt optime. Aşadar, încercaţi să vă controlaţi mai bine modul de a vorbi ! Atunci veţi fi pregătit pentru următorul dumneavoastră interviu de angajare.
Știați?
Norvegiana este o limbă germanică de nord. Este limba nativă a aproape 5 milioane de oameni. Lucrul excepțional despre norvegiană este faptul că are două forme standard: Bokmål și Nynorsk. Adică sunt, pur și simplu, două forme recunoscute ale limbii norvegiene. Ambele sunt folosite în mod egal în administrație, școală sau media. Datorită mărimii țării, pentru mult timp nu s-a putut stabili o limbă standard. Dialectele au rămas și s-au dezvoltat, astfel, independent unul de altul. Totuși, fiecare norvegian înțelege toate dialectele locale precum și ambele limbi oficiale. Nu există reguli ferme pentru pronunțare în limba norvegiană. Asta din cauză că ambele forme standard sunt predominant scrise. Tipic, local se vorbește dialectul locului. Norvegiana e foarte similară danezei și suedezei. Vorbitorii acestor limbi pot comunica ușor între ei. Norvegiana este o limbă foarte interesantă. Și tu ai posibilitatea de a alege pe care din limbile norvegiene dorești să o înveți!